Ministerul Mediului, obligat să dea avize pentru două baraje de la Roşia Montana

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este, însă, definitivă.

Pe 9 septembrie 2008, Roşia Montană Gold Corporation a acţionat în instanţă Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, având ca bază refuzul ministerului de a emite acordul de funcţionare pentru barajele Corna şi Cetate, pe care compania voia să le ridice în cadrul proiectului Roşia Montana.

"Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ar fi trebuit să dispună emiterea acordului de funcţionare pentru respectivele baraje, după ce comisia de experţi a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile a aprobat emiterea avizelor încă din anul 2007, vot reluat, în unanimitate, şi în şedinţa din 26 martie 2008.

După votul comisiei de experţi, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în calitate de autoritate competentă, avea obligaţia de a emite avizul privind documentaţia în termen de maximum o săptămână de la data ţinerii şedinţei şi Acordul de funcţionare în termen de 10 zile de la data primirii solicitării", arată, în comunicat, Roşia Montană Gold Corporation.

La sfârşitul lunii martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins, în mod irevocabil, recursul declarat de Consiliul Judeţean Alba şi Roşia Montană Gold Corporation împotriva sentinţei Tribunalului Cluj prin care se anula certificatul de urbanism pentru continuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, după ce în septembrie 2007 Ministerul Mediului suspendase, pe termen nelimitat, procesul de autorizare a proiectului minier Roşia Montana.

Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care este implicată în explorarea şi dezvoltarea unor licenţe miniere din România. Gabriel Resources vrea să exploateze proiectul aurifer Roşia Montana, deţinut în proporţie de 80%.

Compania româno-canadiană Gabriel Resources a înregistrat o pierdere de 16,2 milioane dolari în trimestrul al doilea din acest an.