Curtea de Apel București a obligat Ministerul Mediului să emită avizele și acordurile de funcționare solicitate de Roșia Montană Gold Corporation privind două baraje pe care compania voia să le ridice în cadrul proiectului Roșia Montană.
Decizia Curții de Apel București nu este, însă, definitivă.
Pe 9 septembrie 2008, Roșia Montană Gold Corporation a acționat în instanță Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, având ca bază refuzul ministerului de a emite acordul de funcționare pentru barajele Corna și Cetate, pe care compania voia să le ridice în cadrul proiectului Roșia Montana.
"Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile ar fi trebuit să dispună emiterea acordului de funcționare pentru respectivele baraje, după ce comisia de experți a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile a aprobat emiterea avizelor încă din anul 2007, vot reluat, în unanimitate, și în ședința din 26 martie 2008.
După votul comisiei de experți, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în calitate de autoritate competentă, avea obligația de a emite avizul privind documentația în termen de maximum o săptămână de la data ținerii ședinței și Acordul de funcționare în termen de 10 zile de la data primirii solicitării", arată, în comunicat, Roșia Montană Gold Corporation.
La sfârșitul lunii martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins, în mod irevocabil, recursul declarat de Consiliul Județean Alba și Roșia Montană Gold Corporation împotriva sentinței Tribunalului Cluj prin care se anula certificatul de urbanism pentru continuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, după ce în septembrie 2007 Ministerul Mediului suspendase, pe termen nelimitat, procesul de autorizare a proiectului minier Roșia Montana.
Roșia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care este implicată în explorarea și dezvoltarea unor licențe miniere din România. Gabriel Resources vrea să exploateze proiectul aurifer Roșia Montana, deținut în proporție de 80%.
Compania româno-canadiană Gabriel Resources a înregistrat o pierdere de 16,2 milioane dolari în trimestrul al doilea din acest an.
