O armată profesionistă și respectarea angajamentelor militare în cadrul NATO și al Uniunii Europene sunt principalele obiective pe care ministrul Apărării Naționale, Mihai Stănișoară își propune să le realizeze pe parcursul mandatului său.
''În ceea ce privește prioritățile mandatului meu la Ministerul Apărării Naționale, mă gândesc, în primul rând, la consolidarea și dezvoltarea capabilităților operaționale ale forțelor armate și la respectarea întocmai a angajamentelor luate în cadrul NATO, Uniunii Europene sau al coalițiilor unde acționăm. În, al doilea rând, este necesar să continuăm procesul de înzestrare și achiziție, conform concepției de înzestrare a armatei române'', susținea Mihai Stănișoară în discursul său de învestire în funcția de ministru al Apărării Naționale.
România a suplimentat deja cu 135 numărul militarilor din Afganistan, contingentul românesc ajungând la 900 de militari în 2009, conform angajamentelor luate față de NATO, anunța ministrul Apărării, Mihai Stănișoară, în cadrul reuniunii NATO din Polonia.
În același timp, ministrul Apărării își propune să pună la punct un concept complex cu privire la rolul și misiunile forțelor armate în noul context de securitate.
''Și mă gândesc nu numai la tipurile de misiune pe care le desfășurăm în teatrele de operații, ci și la cele de contracarare a fenomenului terorist și, sigur, la cele de stabilizare și reconstrucție'', susține ministrul Stănișoară.
Pe parcursul mandatului său de patru ani, Mihai Stănișoară vrea să pună bazele unei forțe armate cu adevărat profesionistă. În acest sens, ministrul a anunțat că va acorda o atenție specială resursei umane din armată.
''Nu în ultimul rând, am în vedere resursa umană. Aici mă refer la selecție, la Ghidul carierei și, în primul rând, la calitatea vieții militare. Pentru că, în opinia mea, militarul român reprezintă spiritul național îmbrăcat în haină militară'', a precizat ministrul Apărării.
Început de mandat dominat de scandaluri
Venirea lui Mihai Stănișoară la conducerea Ministerului Apărării Naționale a coincis cu declanșarea a două mari scandaluri.
La începutul acestui an, cel puțin 51 de arme au dispărut din depozitul care aparține Aviației. 17 persoane au fost demise, de ministrul Apărării, Mihai Stănișoară,printre care și șeful Statului major al Forțelor Aeriene, generalul locotenent Constantin Croitoru, din cauza incidentului de la Unitatea militară din Ciorogârla. Citește mai mult
Gravul incident l-a determinat pe ministru să ia măsuri urgente pentru prevenirea unor alte incidente de acest fel. În februarie, Stănișoară a demarat programul de securizare a depozitelor militare de armament. Potrivit ministrului, acest program va funcționa pe două direcții. Pe de o parte, se va trece la distrugerea munițiilor expirate, ceea ce va permite dezafectarea unor depozite, iar pe de altă parte, se va trece la securizarea celorlalte depozite.
"Am dispus o serie de măsuri pentru eficientizarea sistemului de pază în Armata României și am în vedere realizarea programelor legate de securitate. Acesta exista pe hârtie de anul trecut, dar nu a fost încă implementat. Am dispus demararea imediată de achiziții și identificarea surselor de finanțare", declara Stănișoară.
Spionaj la MApN
La data de 28 februarie, procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism i-au reținut, pentru 24 de ore, pe subofițerul din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN), Floricel Achim, pentru comiterea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete și pe cetățeanul bulgar Zikolov Marinov, pentru comiterea infracțiunii de spionaj. Citește mai mult
Mihai Stănișoară va fi audiat de către Comisia de apărare a Camerei, în intervalul 10-17 martie, pentru a da explicații atât în cazul furtului de arme de la Ciorogârla, cât și în cazul scurgerilor de informații din cazul lui Floricel Achim.
