Vâlvătaia socială indusă de criză, dar şi de un acord cu FMI, ultima posibilitate anunţată de preşedintele Băsescu pentru punerea la adăpost a României, a născut dileme majore pentru milioane de români. Sunt milioane de pensionari care îşi drămuiesc banii cu greu pentru traiul zilnic şi alte milioane de români care se gândesc la ziua de mâine.
În noianul de dileme şi oceanul de pesimism, privirile tuturor se îndreaptă spre autorităţi, spre instituţiile care îi pot proteja în perioada grea care va urma.
"În negocierile pe care le vom avea în aceste zile, vom încerca să protejăm, atât cât vom putea, politicile sociale", a declarat, la Realitatea TV, Marian Sârbu.
În ceea ce priveşte politicile sociale, în întâlnirea cu reprezentanţii FMI, prin Comisia Europeană, se vor avea în vedere cinci puncte, şi anume: politica salarială, probleme sau posibile reforme pe piaţa muncii, politica pensiilor, prestaţiile de şomaj şi planurile pentru a întări protecţia socială a categoriilor foarte defavorizate. Aceste teme fac parte dintr-un portofoliu care a fost propus Guvernului de către reprezentanţii Fondului. "Eu văd de data aceasta ceva mai mult interes pentru politicile sociale şi pentru efectele sociale pe care le poate avea un acord de împrumut decât în anii anteriori", a asigurat ministrul.
Banii de la FMI nu vor merge către asistenţa socială
Potrivit acestuia, banii care vor veni ca împrumut nu vin ca să finanţeze asistenţa socială, ci pentru a putea să susţină, printre altele, cursul valutar. "Este un sprijin necesar", a precizat acesta. "În acest fel, ne putem asigura o stabilitate financiară, un climat financiar mai sigur, în aşa fel încât să putem continua politicile sociale pe care le-am început deja", a spus Marian Sârbu.
Ministrul Muncii a ţinut să precizeze faptul că "pilonii esenţiali" ai politicii Guvernului care a fost anunţată de la începutul guvernării în domeniul pensiilor, îi reprezintă acel punct de pensie care urmează să atingă 45% din salariul mediu pe economie. "Asta înseamnă că, la 1 aprilie, punctul de pensie va deveni 718 lei, iar la 1 octombrie, 738 lei, adică 43,2%, în situaţia în care sursele financiare şi încasările la buget vor fi suficient de generoase", a completat acesta. Şi tot la 1 aprilie, va fi introdusă pensia socială minimă garantată, care va fi de 300 de lei şi care va creşte la 350 de lei, de la 1 octombrie.
Potrivit ministrului, la 1 ianuarie 2010 urmează să intre în vigoare "un sistem public de pensii de asigurare pentru toţi cei care locuiesc la ţară şi lucrează în agricultură şi care nu au fost prinşi în vechile sisteme ale celor care au lucrat la CAP". Aceştia vor beneficia de un suport al statului, la data ieşirii la pensie, care va însemna două treimi din contribuţia pe care vor începe să o depună de la 1 ianuarie 2010.
În ceea ce priveşte impozitarea pensiilor de la 1000 la 1500 de RON, nu va exista nicio reticenţă din partea FMI, a declarat ministrul Sârbu. "FMI şi Comisia Europeană nu vin în România ca să demoleze un sistem deja existent. România va continua să fie guvernată de Guvernul României", a asigurat acesta.
Cât despre vârsta de pensionare, Marian Sârbu a declarat că, în conformitate cu Legea 19 aprobată în decembrie 1999, aceasta va deveni 65 de ani la bărbaţi şi 60 de ani la femei, la 1 ianuarie 2014. "FMI nu ar putea să ceară grăbirea acestui lucru. Mai mult, nu am la cunoştinţă o cerere de acest tip venită din partea FMI", a asigurat ministrul. "În cazul în care reprezentanţii FMI vor propune îngheţarea pensiilor, nu vom fi de acord. Ţara este mai importantă decât partidele. Dacă ar trebui să facem o ierarhie a valorilor, ar trebui să punem interesul public pe primul loc", a afirmat Sârbu.
Ministrul a mai spus că o serie de măsuri de natură socială vor fi finanţate în condiţiile în care se va reuşi să se reducă anumite cheltuieli "absolut nejustificate" care se fac de la bugetul de stat.
Potrivit acestuia, la Ministerul Muncii au loc în această perioadă o serie de discuţii productive cu organizaţiile sindicale în legătură cu ordonanţa legată de sporurile salariale. "Pe multe din aceste sporuri am ajuns la înţelegeri, iar negocierile se vor finaliza luni, 16 martie, la ora 15:00", a mai spus ministrul.
În ceea ce priveşte sporul de 75% pentru cei care lucrează în domeniul absorbţiei de fonduri europene, s-a căzut de acord ca acesta să nu se mai acorde în mod mecanic, ci numai acolo unde va fi cu adevărat o implicare efectivă în atragerea de fonduri, lucru ce urmează să fie stabilit pe baza unor criterii fundamentate, de ordonatorul principal de credite.
"Vom continua să guvernăm România după programul pe care-l avem, chiar dacă vom avea un acord cu FMI", a conchis Marian Sârbu.
