Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, a declarat după o întâlnire cu autoritățile locale din comuna Sânmartin, unde a avut loc săptămâna trecută un conflict între romi și maghiari, că situația din localitate s-a detensionat și că parțile implicate sunt deschise dialogului.
La întâlnire au participat din cinci etnici maghiari și cinci romi, comisarul șef Kaszoni Fekete Titusz, din partea IJP Harghita, primarul comunei, Gergely Andras, Sandor Csilla de la Biroul Județean pentru Rromi, precum și Ioni Geza, de la Asociația Romilor Harghita.
În Sânmartin au fost prezenți, luni seara, și reprezentanții Asociatiei Romani Criss, Marian Mandache și Tabă Stănică, precum și Vaszi Robert Janos, din partea Asociației Șanse Egale. Cei trei erau nemulțumiți de faptul că nu au fost lăsați să participe la ședința comisiei de dialog, spunând că au venit pentru a identifica problema și a contribui la rezolvarea ei. "Nu suntem aici pentru a apăra infractorii. Ei trebuie să răspundă în fața legii, fie că fac parte din comunitatea rromă sau cea majoritară", a afirmat Tabă Stănică.
Acesta a mai adăugat că a trecut deja o săptămână de când romii sunt pe drumuri sau în păduri și nu e drept ca pentru faptele câtorva dintre ei să plătească cu toții, chiar și minorii. "Nu ne substituim autorităților. Romii sunt cetățeni români, responsabilitatea revine autorităților", a afirmat Marian Mandache.
Imediat după ședința de la primărie, peste 200 de persoane s-au adunat în centrul satul, așteptând soluții din partea membrilor comisiei de dialog. Totuși, oamenii sunt circumspecți și cred că singura soluție ar fi ca romii să părăsească comuna.
"Dacă legea ar fi lege și pentru ei (romi - n.r.), dacă ar fi pedepsiți de instanțele judecătorești așa cum sunt pedepsiți toți cetățenii acestei țări care comit fapte antisociale, nu am fi ajuns aici. Însă ei sunt pur și simplu încurajați să ne agreseze și să ne tâlhărească, fiind conștienți că, dacă nu comit crimă, nu primesc pedeapsă cu închisoarea. Teroarea psihică la care suntem supuși zi de zi, furturile sistematice nu sunt și ele un fel de crimă, oare? Amenzile nu le bagă în seamă, nu le plătesc. Mai mult, își educă copii să fure și să amenințe cu cuțitul pe bătrâni sau pe copii, fiind conștienți că, fiind minori, legea nu prevede închiderea lor. Chiar eu am fost înjunghiat în propria-mi casă de către ei. Ce să mai spun?", a spus unul dintre sătenii disperați, Potyo Gyula.
"Suntem terorizați zi și noapte. Nu ne putem lăsa copiii sau nevestele la magazin, pe drum de teama de a nu fi bătuți și jefuiți, chiar și în plină zi. Mai mult, nu suntem în siguranță nici măcar în ograda noastră. Mi-au descoperit casa luând țiglele de pe acoperiș, și au furat grâul pe care-l aveam depozitat în podul casei. Când le-am spus că am să-i reclam, m-au amenințat că îmi dau foc la casă. Nu mai putem suporta să fim terorizați, vrem să plece de aici. Oricum, majoritatea lor nu s-au născut în Sânmartin, casele și le-au construit pe pământurile noastre, fără autorizație", a spus și Salamon Andras, locuitor al comunei.
Unul dintre membrii comisiei de dialog de la primărie, Csillag Geza, a declarat: "Suntem furați și amenințați de țigani sistematic de 20 de ani. Am ajuns să ne lăsam pământurile necultivate, după ce am încercat, în van, ca și în evul mediu, să ne înconjurăm terenurile cu șanțuri adânci, pentru a apăra recolta noastră de ei. Să știți că nu fură pentru a supraviețui".
În comună domnește o stare conflictuală de aproximativ două săptămâni, după ce, în duminica Rusaliilor catolice, țiganii au agresat doi tineri, bătându-i cu coasa, doar pentru că cei doi le atrăgeau atenția că și-au lăsat caii la păscut pe terenul lor. În aceea zi, sute de oameni s-au adunat și au hotărât să-și facă dreptate singuri, gonind țiganii din comună, dând foc la trei colibe și spărgând geamurile mai multor case.
