La întâlnire au participat din cinci etnici maghiari şi cinci romi, comisarul şef Kaszoni Fekete Titusz, din partea IJP Harghita, primarul comunei, Gergely Andras, Sandor Csilla de la Biroul Judeţean pentru Rromi, precum şi Ioni Geza, de la Asociaţia Romilor Harghita.
În Sânmartin au fost prezenţi, luni seara, şi reprezentanţii Asociatiei
Romani Criss, Marian Mandache şi Tabă Stănică, precum şi Vaszi Robert
Janos, din partea Asociaţiei Şanse Egale. Cei trei erau nemulţumiţi de
faptul că nu au fost lăsaţi să participe la şedinţa comisiei de dialog,
spunând că au venit pentru a identifica problema şi a
contribui la rezolvarea ei. "Nu suntem aici pentru a apăra infractorii.
Ei trebuie să răspundă în faţa legii, fie că fac parte din comunitatea
rromă sau cea majoritară", a afirmat Tabă Stănică.
Acesta a mai adăugat că a trecut deja o săptămână de când romii sunt pe
drumuri sau în păduri şi nu e drept ca pentru faptele câtorva dintre
ei să plătească cu toţii, chiar şi minorii. "Nu ne substituim
autorităţilor. Romii sunt cetăţeni români, responsabilitatea revine
autorităţilor", a afirmat Marian Mandache.
Imediat după şedinţa de la primărie, peste 200 de persoane s-au adunat
în centrul satul, aşteptând soluţii din partea membrilor comisiei de
dialog. Totuşi, oamenii sunt circumspecţi şi cred că singura soluţie ar
fi ca romii să părăsească comuna.
"Dacă legea ar fi lege şi pentru ei (romi - n.r.), dacă ar fi pedepsiţi
de instanţele judecătoreşti aşa cum sunt pedepsiţi toţi cetăţenii
acestei ţări care comit fapte antisociale, nu am fi ajuns aici. Însă ei
sunt pur şi simplu încurajaţi să ne agreseze şi să ne tâlhărească,
fiind conştienţi că, dacă nu comit crimă, nu primesc pedeapsă cu
închisoarea. Teroarea psihică la care suntem supuşi zi de zi, furturile
sistematice nu sunt şi ele un fel de crimă, oare? Amenzile nu le bagă
în seamă, nu le plătesc. Mai mult, îşi educă copii să fure şi să
ameninţe cu cuţitul pe bătrâni sau pe copii, fiind conştienţi că, fiind
minori, legea nu prevede închiderea lor. Chiar eu am fost înjunghiat în
propria-mi casă de către ei. Ce să mai spun?", a spus unul dintre
sătenii disperaţi, Potyo Gyula.
"Suntem terorizaţi zi şi noapte. Nu ne putem lăsa copiii sau nevestele
la magazin, pe drum de teama de a nu fi bătuţi şi jefuiţi, chiar şi în
plină zi. Mai mult, nu suntem în siguranţă nici măcar în ograda
noastră. Mi-au descoperit casa luând ţiglele de pe acoperiş, şi au
furat grâul pe care-l aveam depozitat în podul casei. Când le-am spus
că am să-i reclam, m-au ameninţat că îmi dau foc la casă. Nu mai putem
suporta să fim terorizaţi, vrem să plece de aici. Oricum, majoritatea
lor nu s-au născut în Sânmartin, casele şi le-au construit pe
pământurile noastre, fără autorizaţie", a spus şi Salamon Andras,
locuitor al comunei.
Unul dintre membrii comisiei de dialog de la primărie, Csillag Geza, a declarat: "Suntem furaţi şi ameninţaţi de ţigani sistematic de 20
de ani. Am ajuns să ne lăsam pământurile necultivate, după ce am
încercat, în van, ca şi în evul mediu, să ne înconjurăm terenurile cu
şanţuri adânci, pentru a apăra recolta noastră de ei. Să ştiţi că nu
fură pentru a supravieţui".
În comună domneşte o stare conflictuală de aproximativ două săptămâni, după ce, în duminica Rusaliilor catolice, ţiganii au agresat doi tineri, bătându-i cu coasa, doar pentru că cei doi le atrăgeau atenţia că şi-au lăsat caii la păscut pe terenul lor. În aceea zi, sute de oameni s-au adunat şi au hotărât să-şi facă dreptate singuri, gonind ţiganii din comună, dând foc la trei colibe şi spărgând geamurile mai multor case.
