Letonia va propune Rusiei o alternativă pentru Nord Stream

Potrivit lui Zatlers, proiectul actual, care presupune construirea unei conducte pe sub Marea Baltică, "este un proiect comun ruso-german" care nu presupune niciun avantaj comercial pentru Letonia și nici posibilitatea unei cooperări. Însă dacă gazoductul ar fi terestru, "Letonia ar putea să pună la dispoziția proiectului depozitele sale de gaz".

Președintele leton a reamintit riscurile ecologice pe care le prezintă gazoductul pe sub Marea Baltică deoarece, spre deosebire de Marea Nordului, "acolo apa nu se reînnoiește". Marea Baltică "este de fapt un lac", a explicat președintele leton. Zatlers a subliniat, în același timp, că nu este sigur că țara sa va accepta proiectul nici dacă toate problemele ecologice ar fi rezolvate.

Nord Stream este destinat să lege portul rusesc Vyborg de portul german Greifswald, pe o distanță de 1.200 de kilometri, pe sub Marea Baltică. Prima conductă, cu o capacitate anuală de 27,5 miliarde de metri cubi de gaz, urma să intre în exploatare inițial în 2010. Proiectul este gestionat de societatea Nord Stream înregistrată în Elveția și deținută în proporție de 51% de Gazprom. Mai dețin participații companiile germane Wintershall Holdings și E.ON Ruhrgas (câte 20%) și societatea olandeză Gasunie (9%). În proiect ar putea fi cooptată și compania franceză GDF Suez.

Mai multe țări, printre care Estonia, Polonia, Suedia și Finlanda, sunt ostile proiectului, considerând că acesta prezintă riscuri ecologice. Însă potrivit experților, Polonia se teme că va pierde profiturile pe care le obține din tranzitarea gazului rusesc.