Letonia va propune Rusiei o alternativă pentru Nord Stream

Potrivit lui Zatlers, proiectul actual, care presupune construirea unei conducte pe sub Marea Baltică, "este un proiect comun ruso-german" care nu presupune niciun avantaj comercial pentru Letonia şi nici posibilitatea unei cooperări. Însă dacă gazoductul ar fi terestru, "Letonia ar putea să pună la dispoziţia proiectului depozitele sale de gaz".

Preşedintele leton a reamintit riscurile ecologice pe care le prezintă gazoductul pe sub Marea Baltică deoarece, spre deosebire de Marea Nordului, "acolo apa nu se reînnoieşte". Marea Baltică "este de fapt un lac", a explicat preşedintele leton. Zatlers a subliniat, în acelaşi timp, că nu este sigur că ţara sa va accepta proiectul nici dacă toate problemele ecologice ar fi rezolvate.

Nord Stream este destinat să lege portul rusesc Vyborg de portul german Greifswald, pe o distanţă de 1.200 de kilometri, pe sub Marea Baltică. Prima conductă, cu o capacitate anuală de 27,5 miliarde de metri cubi de gaz, urma să intre în exploatare iniţial în 2010. Proiectul este gestionat de societatea Nord Stream înregistrată în Elveţia şi deţinută în proporţie de 51% de Gazprom. Mai deţin participaţii companiile germane Wintershall Holdings şi E.ON Ruhrgas (câte 20%) şi societatea olandeză Gasunie (9%). În proiect ar putea fi cooptată şi compania franceză GDF Suez.

Mai multe ţări, printre care Estonia, Polonia, Suedia şi Finlanda, sunt ostile proiectului, considerând că acesta prezintă riscuri ecologice. Însă potrivit experţilor, Polonia se teme că va pierde profiturile pe care le obţine din tranzitarea gazului rusesc.