Fostul premier polonez, Jerzy Buzek, a devenit primul președinte al Parlamentului European care provine dintr-o țară din Est, relatează AFP.
El îi urmează în funcție, pentru doi ani și jumătate, germanului Hans-Gert Poettering. Apoi, va fi înlocuit de un socialist.
Politicianul liberal în vârstă de 68 de ani "le convine germanilor, care îi apreciază simțul compromisului, uneori poate exagerat", a spus eurodeputatul polonez PPE Boguslaw Sonik."Buzek este mereu ultimul care pleacă de la birou. Este printre cei mai activi eurodeputați", a subliniat Sonik.
Când Buzek, puțin cunoscut marelui public, devenea în 1997 premier, după victoria electorală a Solidarității, mulți îl credeau o marionetă în mâinile conducerii sindicatului, dar, până la urmă, acest om al compromisului s-a dovedit capabil să reconcilieze facțiunile rivale din Solidaritatea și a stat patru ani în funcție, ceea ce niciun alt premier al Poloniei nu reușise înaintea sa de la căderea comunismului, în 1989.
La alegerile europene din 7 iunie, Buzek a fost cel care a bătut în Polonia recordurile de popularitate pentru candidați. A fost ales eurodeputat pe listele Platformei Civice, partidul premierului Donald Tusk, grație unei susțineri-record din partea a 393.117 alegători.
S-a născut în 1940 în Smilowice, localitate aflată acum în Cehia. După război, familia sa s-a instalat în Chorzow, sudul Poloniei, și acolo a studiat la Școala Politehnică, lucrând apoi în învățămînt și cercetare. Între 1970 și 1971, urmează la Cambridge un stagiu universitar în urma căruia învață limba engleză. Însă el vorbește bine și germana și rusa.
După formarea în 1980 a sindicatului Solidaritatea, Buzek înființează o secție a Solidarității la Institutul de Inginerie chimică din Silesia. Intră apoi în structurile regionale și naționale ale sindicatului, iar talentele sale politice se întrevăd la primul congres național al sindicatului, în 1981, pe care îl prezidează cu abilitate.
După proclamarea legii marțiale, la 13 decembrie 1981, Buzek organizează structurile clandestine ale sindicatului în Silesia, sub pseudonimul "Karol".
Soția sa, Ludgarda, este și ea cercetător în chimie, iar fiica lor, Agata, este o actriță cunoscută în Polonia, jucând, printre altele, într-un film al lui Andrzej Wajda, "Răzbunarea".
