”La nivel european, președintele Juncker, când a fost ales și învestit, a spus că este necesar să se reducă riscul care este suportat în întregime de către fermieri pe lanțul alimentar. Este vorba de o reglemenare pe lanțul alimentar”, afirmat Achim Irimescu.
Situația este puțin diferită față de cea a României în alte state membre, mai a precizat ministrul. ”Atunci când faci niște lucruri într-o perioadă scurtă de timp este mai greu. Spre deosebire de România, în statele din Vest hypermarketurile nu sunt în centrul orașului. În UE s-a investit zeci de ani în agricultură. Producătorii s-au asociat, au avut timp să devină competitivi, să regleze piața și abia apoi au apărut aceste hypermarketuri. La noi, întâi au venit hypermarketurile și abia după aceea au venit producătorii noștri care nici măcar nu sunt organizați”, a explicat acesta.
Cu toate acestea, în ceea ce privește plățile, lucrurile au progresat ”foarte tare”, este de părere Irimescu. ”Deși am început în 2016 să aplicăm noua politică agricolă comună, pentru 2015, de la șase luni întârziere, am ajuns la două luni, dar majoritatea plăților se vor efectua până la sfârșitul acestei luni. Sigur o să rămână unul-doi-trei fermieri care o să reclame și în august și în septembrie că nu au primit banii”, a completat ministrul.
Acesta a subliniat că în această perioadă se plătesc ajutorul național de tranzit 7 (ANT 7) pentru vaca de lapte, ANT 8 pentru vaca de carne și, în paralel, ANT 9 pentru ovine și caprine.
”În legislația europeană, 'lanțul scurt' e perceput ca lanțul care permite producătorului să se adreseze direct consumatorului. Din ce înțeleg eu, în legea noastră s-a dorit introducerea unui concept în care lanțul scurt are cu totul altă percepție, tocmai pentru a se dori evitarea problemelor pe Legea Concurenței în ceea ce privește 51%. Accepțiunea autorilor a fost că 'lanțul scurt' ar viza regiunea - spre exemplu, o regiune care se întinde în România și parțial în Ungaria - și s-ar evita problemele de concurență în UE”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Prezent în platoul emisiunii Jocuri de Putere, deputatul PNL Nini Săpunaru, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, inițiatorul legii care obligă supermarketurile să vândă 51% produse românești, a declarat că era nevoie de o astfel de lege, pentru că, a susținut acesta, "există magazine în România care refuză cu obstinație să preia orice fel de produs românesc".
"Aceasta lege a venit la solicitarea producatorilor, procesatorilor și fermierilor. Anul trecut au apărut 5 inițiative legislative, toate pe același subiect, de la toate grupurile parlamentare. Au fost 2 luni de discuții în subcomisii cu reprezentanții marilor rețele comerciale, fermierii. Practic, această legea nu mai e legea noastră, este legea fermierilor, producătorilor, celor care au venit în comisie la discuții. S-a ajuns la un moment în care marile rețele de magazine controlează 54% din piața de profil. Există magazine în România care refuză cu obstinație să preia orice fel de produs românesc. A existat o necesitate, noi discutăm de 2 ani de zile despre aceste subiect, pentru că era clar că ceva nu e în regulă", a explicat Nini Săpunaru.
