Ioan T. Morar: România, zîmbește-te!

Nu am văzut, astăzi, nici un român zîmbind. Trăim în România cenușie, în România scrîșnetului din dinți, a înjurăturii, a lipsei de snagă. De la ce să fie? Nu cred că de la criză pentru că încă nu a mușcat adînc. Nu toți cei pe care i-am văzut, astăzi, într-un hipermarket, erau atinși de criză,  nu păreau să fie foarte strîmtorați, aveau cărucioarele pline și, din cînd în cînd vorbeau la mobile scumpe. Dar nimeni nu zîmbea, toți treceau printre rafturi într-o liniște grea, apăsătoare, neobișnuită pentru un magazin. Nimeni nu zîmbea. De ce? Cred că dintr-un egoism păgubos. A zîmbi înseamnă a fi altruist, a-i face un semn celuilalt, aproapelui tău, cunoscut sau necunoscut.

Citește mai mult