"Realizarea parametrilor din pachetul energetico-climatic, ecologia
maritimă, în zona Baltică şi a Mării Negre - care sunt foarte poluate
- îndeplinirea ţintelor în ce priveşte biodiversitatea şi promovarea
investiţiilor verzi, ca metodă de scoatere din criza economică a
statelor membre, sunt obiectivele prioritare ale Suediei după preluarea
mandatului UE", a declarat Carlgren, la o întâlnire cu jurnalişti
din Europa Centrală şi de Est.
Suedia va prelua preşedinţia
Uniunii Europene de la 1 iulie 2009, după finalizarea mandatului
deţinut în prezent de Cehia.
Ministrul a mai spus, cu această ocazie, că Suedia aşteaptă
documentaţia completă despre impactul pe care gazoductul Nord Stream îl
va avea asupra Mării Baltice înainte de a-şi da acordul asupra
realizării conductei. El a anunţat că a primit asigurări că datele vor
fi gata în martie.
"Din documentaţia prezentată până acum pentru proiectul Nord Stream au
lipsit datele concrete despre impactul asupra Mării Baltice. De aceea,
nu doar Suedia, ci toate statele riverane Balticii au cerut completarea
datelor, urmând să luăm o decizie fundamentată ulterior", a spus
Carlgren.
Ministrul suedez al Mediului a adăugat că au fost "întârzieri mari"
legate de prezentarea datelor de mediu pentru conducta care ar putea fi
construită pe sub Marea Baltică.
"Iniţial, ar fi trebuit să le avem încă din primăvara anului trecut", a
explicat Carlgren, subliniind că datele ce vor fi transmise
autorităţilor suedeze în martie vor fi analizate într-un interval de
trei luni, după care va fi luată o decizie.
"Dacă datele nu sunt complete o să solicitam informaţii noi despre
impactul asupra mediului, pentru că este o problemă serioasă", a
concluzionat ministrul mediului din Suedia.
Proiectul de gazoduct Nord Stream, cu o lungime de 1.200 de kilometri,
trebuie să transporte gaz rusesc din Germania pe sub Marea Baltică,
traversând în special spaţiul maritim suedez. Primul segment ar
putea fi operaţional în 2011.
Uniunea Europeană încearcă să îşi diversifice sursele şi rutele de
aprovizionare cu gaz, pentru a nu mai fi afectată de divergenţele
dintre Rusia şi Ucraina. Gazul din Rusia reprezintă 40% din importurile
europene, iar 80% din el tranzitează Ucraina.
Proiectul Nord Stream este coordonat de un consorţiu controlat în
proporţie de 51% de Gazprom, câte 20% de companiile germane E.ON
Ruhrgas şi Wintershall Holding (filiala BASF) şi în proporţie de 9% de
către compania olandeză Gasunie.
