Schimbările climatice, ecologia maritimă, biodiversitatea și creșterea economică bazată pe utilizarea de energii regenerabile vor fi prioritățile Suediei în cele șase luni cât va deține președinția Uniunii Europene (UE), potrivit ministrului suedez al Mediului, Andreas Carlgren.
"Realizarea parametrilor din pachetul energetico-climatic, ecologia maritimă, în zona Baltică și a Mării Negre - care sunt foarte poluate - îndeplinirea țintelor în ce privește biodiversitatea și promovarea investițiilor verzi, ca metodă de scoatere din criza economică a statelor membre, sunt obiectivele prioritare ale Suediei după preluarea mandatului UE", a declarat Carlgren, la o întâlnire cu jurnaliști din Europa Centrală și de Est.
Suedia va prelua președinția Uniunii Europene de la 1 iulie 2009, după finalizarea mandatului deținut în prezent de Cehia.
Ministrul a mai spus, cu această ocazie, că Suedia așteaptă documentația completă despre impactul pe care gazoductul Nord Stream îl va avea asupra Mării Baltice înainte de a-și da acordul asupra realizării conductei. El a anunțat că a primit asigurări că datele vor fi gata în martie.
"Din documentația prezentată până acum pentru proiectul Nord Stream au lipsit datele concrete despre impactul asupra Mării Baltice. De aceea, nu doar Suedia, ci toate statele riverane Balticii au cerut completarea datelor, urmând să luăm o decizie fundamentată ulterior", a spus Carlgren.
Ministrul suedez al Mediului a adăugat că au fost "întârzieri mari" legate de prezentarea datelor de mediu pentru conducta care ar putea fi construită pe sub Marea Baltică.
"Inițial, ar fi trebuit să le avem încă din primăvara anului trecut", a explicat Carlgren, subliniind că datele ce vor fi transmise autorităților suedeze în martie vor fi analizate într-un interval de trei luni, după care va fi luată o decizie.
"Dacă datele nu sunt complete o să solicitam informații noi despre impactul asupra mediului, pentru că este o problemă serioasă", a concluzionat ministrul mediului din Suedia.
Proiectul de gazoduct Nord Stream, cu o lungime de 1.200 de kilometri, trebuie să transporte gaz rusesc din Germania pe sub Marea Baltică, traversând în special spațiul maritim suedez. Primul segment ar putea fi operațional în 2011.
Uniunea Europeană încearcă să își diversifice sursele și rutele de aprovizionare cu gaz, pentru a nu mai fi afectată de divergențele dintre Rusia și Ucraina. Gazul din Rusia reprezintă 40% din importurile europene, iar 80% din el tranzitează Ucraina.
Proiectul Nord Stream este coordonat de un consorțiu controlat în proporție de 51% de Gazprom, câte 20% de companiile germane E.ON Ruhrgas și Wintershall Holding (filiala BASF) și în proporție de 9% de către compania olandeză Gasunie.
