"Bugetul este mai mic cu 30% pe servicii medicale spitaliceşti şi în
medie cu 34% pe programul de boli cardiovasculare. La pacienţii care
beneficiază de angioplastie bugetul s-a redus cu 63,27% Această
reducere de buget ne afectează din punct de vedere al cazurilor
tratate. În aceste condiţii noi vom acorda prioritate urgenţelor, iar
cazurile care pot fi programate vor fi înscrise pe lista de aşteptare.
În acest moment putem asigura un număr de 100 de pacienţi care să
beneficieze de angioplastie şi infarct miocardic acut. Putem asigura
100 de intervenţii chirurgicale, şapte pentru defibrilator cardiac şi
60 care necesită stimulatoare cardiace", a declarat Monica Suciu.
Managerul IBCvT a precizat că de la început contractarea bugetului s-a făcut pentru un număr mai mic de cazuri decât anul trecut.
"Anul trecut
am avut 6.400 de pacienţi, anul acesta am contractat 4300 de pacienţi,
din care am externat deja 3.000. Nu putem să facem altceva decât să
gestionăm mai bine resursele şi să vedem dacă rectificarea ne poate
asigura funcţionarea în continuare. Monica Suciu a mai spus că 90% din
buget reprezintă cheltuiala de personal, care este neacoperită pe
trimestrele trei şi patru.
La IBCvT Târgu Mureş se internează pacienţi din toată ţara, iar secţia
de chirurgie cardiovasculară pediatrică este unică în ţară.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Irinel Popescu,
a declarat, sâmbătă, la Târgu Mureş, că mai multe spitale mari riscă să
rămână fără finanţare şi a nominalizat printre acestea şi Institutul de
Boli Cardiovasculare şi Transplant.
"Există spitale la care, din diverse motive, finanţarea asigură aproape exclusiv salariile personalului medical. Şi ca atare nu pot funcţiona în aceste condiţii. Segmentul pentru medicamente şi materiale sanitare de care au nevoie bolnavii a devenit atât de modest încât spitalele riscă să nu mai poată funcţiona. Unele dintre spitalele mari sunt în această situaţie. Iată chiar exemplul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant. Care, cu un buget de criză, neputând să renunţe la regimul de salarizare şi numărul de salariaţi, riscă să nu mai aibă bani pentru a acoperi necesităţile pacienţilor", a declarat Irinel Popescu.
Preşedintele CNAS consideră că soluţia poate veni doar
de la Guvern, deoarece Casa Naţională de Asigurări de Sănătatea dună
doar contribuţiile asiguraţilor, care reprezintă un procent foarte mic
din necesar.
