Incendiile care de vineri fac ravagii în regiunea Atenei sunt adevărate "dezastre ecologice", care vor afecta ani în șir calitatea vieții celor 4,5 milioane de locuitori ai capitalei elene, sunt de părere experții de mediu.
"Într-adevăr, nu este prima dată când zona arde, dar nu am asistat niciodată la un incendiu de asemenea proporții în regiune", a subliniat Dimitris Karavellas, directorul biroului din Grecia al WWF (World Wildlife Fund).
O parcelă din zonele care au ars în Muntele Pentelic în 1998 fusese reclasificată, în acea perioadă, în mod oficial, ca fiind zonă construibilă. Confruntându-se cu o opinie publică ce își descoperă o conștiință ecologică, autorităților "le este mai greu să facă o înșelătorie, deși au continuat să închidă ochii în unele cazuri izolate de construcții ilegale", a dezvăluit Karavellas.
Capitala, care deja suferă de pe urma unui nivel ridicat al poluării atmosferice și se confruntă cu o gravă lipsă de spații verzi, "va pierde un prețios filtru care îi purifica aerul, existând și efecte asupra climatului, cu o creștere de temperaturi, iar calitatea vieții locuitorilor Atenei va fi afectată", a adăugat specialistul.
Potrivit experților, lipsa de considerație a liderilor politici pentru măsurile privind protejarea mediului constituie o explicație pentru amploarea incendiilor. "Construcțiile în afara planurilor de dezvoltare urbană sunt autorizate, dar dacă nu urmează și dezvoltări ale infrastructurii, rezultatele vor fi asemănătoare celor din timpul acestui incendiu, existând zone chiar și fără hidranți", a declarat Christina Theohari, doctor în mediu și consilier la Camera de tehnică a Greciei. "Este ca și cum nu s-ar fi tras nicio învățătură după vara lui 2007, când incendii uriașe au făcut ravagii în sudul țării, omorând 77 de persoane și distrugând peste 250.000 de hectare", a explicat ea.
Duminică, prefectul regiunii Atena, Leonidas Kouris, a calificat deja incendiile ca fiind "un dezastru pentru mediu, fără îndoială cel mai grav din ultimii ani".
În timp ce focul continuă să ardă, prefectura a oferit un bilanț provizoriu -aproximativ 15.000 de hectare de zone împădurite au fost afectate, inclusiv păduri dese de pini care înconjoară rezervele de apă de la Marathon, sau, mai aproape de centrul orașului, păduri care acopereau Muntele Pentelic.
Unele dintre aceste zone au mai ars și în 1993, 1995 și 1998, ceea ce face foarte dificilă reîmpădurirea lor. Pădurile din jurul capitalei au fost afectate și în 2007, când mii de hectare au ars în parcul natural de pe Muntele Parnas. "Un alt risc este deșertificarea, fiind necesar să începem rapid lucrări de susținere, pentru a determina ca apa de ploaie să penetreze solul și să fie reținută de pământ", punctează Theohari.
"Restabilirea echilibrului ecologic va dura ani, iar atenienii trebuie să fie foarte vigilenți pentru ca zonele afectate să fie protejate așa cum prevede legea și să nu ajungă teren pentru construcții, ca în trecut", a adăugat experta.
