În Suedia, atunci când un infractor trebuie plasat în pușcărie, se pleacă de la nivelul minim de securitate. Astfel, prizonierii care reprezintă un risc foarte scăzut pentru societate stau în centre de detenție care depășesc probabil standardele taberelor de copii din România.
La zece kilometri de Stockholm, la Asptuna, 35 de gardieni păzesc 110 prizonieri, condamnați, unii la câteva luni, alții la detenție pe viață.
Ziarul Le Monde descrie condițiile în care deținuții suedezi își ispășesc pedepsele.
Centrul de detenție se întinde pe mai multe hectare, pe malul unui lac. Pe un delușor, o cabană adăpostește o cafenea, unde deținuții se pot relaxa alături de familii în week-end sau pot chiar să facă un grătar. Copiii pot mânca înghețată, să se joace pe malul lacului, iar iarna au destinată o sală specială de joacă.
Dacă se plictisesc în celule, care sunt ca niște căbănuțe, deținuții au teren de fotbal, sală de sport cu saună și solar, sere, stupi sau pot lua cursuri de constructori. Ei decid singuri, în limita bugetului ce meniu au la bucătărie.
Suedezilor nu le e frică să nu fugă deținuții, le e frică să nu intre cineva în închisoare. Țepii gardului de sârmă ghimpată sunt îndreptați în afară, pentru a descuraja traficul de alcool și droguri, pentru că în acestă privință toleranța este zero.
În acest tip de închisori nu sunt plasați deținuții narcomani sau cei care fac parte din crima organizată. Chiar dacă au o brățară electronică la picior, deținuții pot evada cu ușurință, mai ales iarna când îngheață lacul, dar nu vor, pentru că dacă sunt prinși vor sta în închisori închise.
Nicio evadare în 2009, trei cazuri în 2008 și tot atâtea în 2007, este bilanțul de la Asptuna. În general, evadează deținuții care au probleme de cuplu, cum ar fi o iubită care i-a părăsit și fug ca să repare situația, au declarat pentru ziarul francez reprezentanții închisorii.
