În România se va putea circula relativ normal după 2013, cu condiția să se reabiliteze aproximativ 3.000 de kilometri și să fie finalizat cel puțin un culoar din autostrada Constanța-Nădlac, au declarat pentru NewsIn surse din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale.
Potrivit sursele citate, traficul se desfășura în 1990 în proporție de 90% pe CFR și doar 9% pe celelalte module de transport. Anul 2007 a adus o creștere cu 87% a traficului auto și doar 13% pe alte module de transport în timp ce "zestrea pe infrastructură" a crescut doar cu kilometri realizați la Autostrada București- Cernavodă și câteva tronsoane din Centura Pitești și Craiova la patru benzi.
O explicație dată de specialiști din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) este aceea că lipsa de finanțare a transportului de marfă pe calea ferată (la CFR Marfă) a făcut ca o parte din transportul de marfă să fie transferată pe șosele, ceea ce a contribuit la supraaglomearația din prezent și la degradarea drumurilor.
"Traficul rutier a crescut de la 400.000 de autovehicule în 1990 la 3,2 milioane vehicule în prezent, observându-se o creștere de opt ori a numărului de vehicule. Cu toate acestea, fondurile s-au menținut procentual la nivelul anului 1990, cu excepții de un procent în plus în anii electorali. Astfel, nealocarea sumelor necesare către CFR Marfă și lipsa concurenței între segmentul auto și cel pe calea ferată duce în consecință la distrugerea drumurilor. Traficul auto de marfă a crescut deoarece este mai ieftin decât cel pe calea ferată devenind și a devenit sufocant ," au declarat pentru NewsIn surse din cadrul Ministerului Transporturilor.
La ora actuală, în România sunt 16.369 de kilometri de drumuri naționale din care 6.072 kilometri drumuri deschise traficului european.
Reprezentanții MTI consideră că rețeaua este mult prea mare pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, iar resursele financiare insuficiente. Astfel, UE alocă, pentru perioada 2007-2013, circa 2,2 miliarde euro din fonduri structurale plus 500 miliarde euro din fonduri de coeziune, în condițiile în care numai tronsonul de autostradă Pitești- Sibiu costă trei miliarde de euro, bani care nu pot rezolva problemele infrastructurii și întreținerii celor 16.369 de kilometri.
Conform CNADNR, în 2009 se vor finaliza cei 42 de kilometri de pe tronsonul 2B Câmpia Turzii-Gilău al Autostrăzii Transilvania, Centura Sibiu aproape 13 kilometrii și Centura Ploiești Vest alți 12 kilometri.
În 2010 ar urma să fie finalizate alte lucrări: Autostrada București Ploiești, Centura București Nord, Centura Cluj Est, Centura Oradea, iar Bechtel să finalizeze alți 30-40 de kilometri din tronsonul 3C și Centura Arad, în funcție de banii alocați .
Pentru 2011-2012 compania de drumuri estimează finalizarea Autostrăzii Timișoara-Lugoj-Deva, DN5 Călugăreni-București și Centura București Sud.
Potrivit datelor companiei, sumele alocate pentru proiectele CNADNR respectiv bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2009 care totalizează 7,49 miliarde lei defalcat arată astfel: pentru construcții autostrăzi 3,57 miliarde lei, reabilitări/modernizări drumuri naționale 1,09 miliarde lei, întreținerea drumurilor naționale 1,5 miliarde lei, investiții, exclusiv autostrăzile Brașov-Borș și București-Brașov aproape 782 milioane lei, reparații capitale 160,6 milioane lei și pentru poriectele de eliminare a efectelor inundațiilor 378,4 milioane lei.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a cheltuit 2,1 miliarde lei "pentru construirea de autostrăzi" în 2008, aproape jumătate din bugetul de 5,8 miliarde lei, declarau la finele anului trecut pentru NewsIn reprezentanții companiei.
