Viața moților nu a fost niciodată ușoară. Poate de aceea la prima vedere pare că le intri mai greu în voie. Dacă reușești însă să le ajungi la suflet poți fi sigur că ai câștigat un prieten pentru toată viața.
Cel mai greu le-a fost moților în vremurile când erau nevoiți să fugă din fața cotropitorilor, să își ascundă bruma de avere de cei care voiau să îi lase săraci lipiți pământului. Un loc în care moții obișnuiau să pună la adăpost ce câștigau cu multă trudă se află în Valea Seacă.
"Pentru a ajunge în Valea Seacă am luat IMS-ul. Este un autoturism rusesc care are cu 11 ani mai mult decat mine".
Trecem cu vederea vârsta mașinii. La urma-urmei ne scapă nu numai de mersul pe jos ci și de frigul de afară. Pentru că în bătrânul IMS este chiar cald. Și unde mai pui că ascultăm și muzică.
În cele din urmă suntem însă nevoiți să renunțăm la IMS și să pornim la pas. Drumul este destul de anevoios așa că trebuie să fim foarte atenți.
Ca să putem admira Valea Seacă de la înălțime urcăm zeci de metri pe stâncile abrupte. Odată ajunși sus constatăm însă că efortul a meritat.
Cristian Vâlciu: "În capătul văii avem o peșteră, se numește Peștera Cailor. Acolo, se zice că moții își ascundeau avuția, și aia însemna muierea și calul".
Asta se întâmpla pe vremea dominației austro-ungare. Moții spun însă că viața lor a fost aspră tot timpul.
Priveliștea pe care ne-o oferă Valea Seacă este într-adevăr mirifică. Iar vremea este atât de frumoasă încât nimic nu ne împinge să ne grăbim către casă.