Imediat după anunţarea Nobelului, cititorii români au căutat în librării cărţile Hertei Muller

Reacţia cumpărătorilor de carte germani a fost imediată, volumele sale fiind rapid listate ca fiind în afara stocului pe Amazon.de, versiunea germană a site-ului Amazon.

Joi, editura Hertei a printat alte 40.000 de copii ale celui mai recent roman al său şi speră să poată creşte numărul la 100.000, sau în termeni practici, "cât de multă hârtie putem găsi", potrivit lui Wolfgang Matz de la editura Carl Hanser Verlag.

"Chiar dacă societatea românească m-a exclus şi nu mi-a dat voie să îi aparţin, chiar dacă românii nu mă acceptă nici astăzi, pentru că spun adevărul despre vechii securişti aflaţi tot la putere, limba română mă însoţeşte permanent", a mărturisit Herta Müller în interviul acordat Comitetului Nobel. Întrebată de ce continuă să scrie despre România, ţara în care a experimentat răul major al dictaturii, Herta Müller spune că "literatura se naşte acolo unde există cea mai mare încărcătură emoţională. Am trăit mai bine de 30 de ani din viaţa mea sub dictatură, astea au fost obstacolele de care m-am lovit, nu am căutat eu aceste teme, ele m-au căutat pe mine. Este necesar să scrii despre ceea ce constituie provocarea ta constantă".

Herta Müller s-a născut pe 17 august 1953, la Niţchidorf, lângă Timişoara. În anul 1987, autoarea a emigrat în Germania şi s-a stabilit la Berlin.

Herta Müller este laureată a numeroase premii internaţionale: Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) şi Joseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) şi cel internaţional - "IMPAC Dublin" Literary Award (1998). Din 1999, ea a fost  nominalizată de trei ori, din partea Germaniei, pe lista de propuneri pentru premiul Nobel pentru literatură.

Printre scriitorii nominalizaţi în 2009 pentru Nobel s-au numărat israelianul Amos Oz, americanii Philip Roth, Cormac McCarthy, Joyce Carol Oates, scriitoarea algeriană Assia Djebar şi canadianca Margaret Atwood .