Curtea de Apel București a judecat, joi, cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție de sancționare a Ministerului Finanțelor Publice și a ministrului Gheorghe Pogea pentru neexecutarea hotărârii CAB, prin care trebuia plătit sporul de stres de 50%.
Cererea ÎCCJ a fost înregistrată, marți, de către Curtea de Apel București.
Curtea de Apel București a decis pe 9 iulie admiterea cererii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de anulare a executării adresei Ministerului Finanțelor, prin care s-a anunțat că salariile angajaților de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Angajații ÎCCJ au contestat, în instanță, actul Ministerului Finanțelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că șefii ÎCCJ au refuzat să plătească, miercuri, 8 iulie, salariile angajaților fără aceste sporuri.
A doua zi, pe 10 iulie, Guvernul a decis că documentele de plată aferente cheltuielilor care nu au primit viza de control financiar preventiv vor fi acceptate de Trezorerie la plată doar dacă Curtea de Conturi constată că refuzul de viză nu este întemeiat.
Astfel, Executivul a hotărât modificarea OG 119/1999 privind controlul intern și cel financiar preventiv, în cadrul unei ședințe extraordinare a Executivului, în cadrul căreia modificarea OG 119 a fost singurul act normativ de pe ordinea de zi.
Ministrul de Finanțe, Gheorghe Pogea, a declarat, în data de 10 iulie, că "legea 500/2000 și OUG 119/1999 trebuiau puse în concordanță" cât mai repede. Practic, Curtea de Conturi a fost transformată în mediator între Ministerul Finanțelor și toți cei care cer credite (organisme ale statului n. red.).
CSM a comunicat că membrii Consiliului nu și-au încasat drepturile salariale, inclusiv sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, aferente lunii iunie, dar nu a precizat motivul.
