Cam multă zarvă pentru aproape nimic. În fond, ce s-a întâmplat? Procurorii şi-au băgat un pic nasul în cloaca arbitrilor. Şi a conducătorilor de club, fireşte, căci n-am avea arbitri corupţi fără “oameni de fotbal” corupători. Ca să ia cineva, trebuie să şi dea altcineva, că doar nu pică mita din cer.
Teoretic, e un eveniment. Auzi, soro, îi înhaţă şi pe arbitri! E dată naibii anticorupţia asta! Căci despre arbitri hoţomani vorbim de vreo douăzeci de ani (mai înainte nu era voie), dar Regatul Fotbalului părea a fi interzis procurorilor. Or fi având treburi mai importante prin alte părţi, ne-am zis. Dar ne-am înşelat: procurorii nu-i deranjau nici pe interlopi, nici pe traficanţi, nici pe politicienii puşi pe rele. Pur şi simplu, statul era cârpa cu care mafioţii îşi ştergeau pantofii placaţi cu diamante şi cu cristale Swarowski.
