Franța își va modifica procedurile de acordare a cetățeniei, pentru a reduce termenele, încredințând o mai mare putere de decizie în acest sens prefecturilor.
Această reformă a fost anunțată în cursul zilei de luni la Nantes (vest), de către ministrul imigrației, Eric Besson.
"Franța naturalizează anual aproape 100.000 de străini. În prezent, instrumentarea dosarelor este dublă, la prefecturi, pe de o parte, și la ministerul pe care îl conduc, pe de altă parte. În medie, trec 20 de luni până la luarea unei decizii, cu diferențe semnificative de la o prefectură la alta", a explicat luni Eric Besson pentru cotidianul Ouest-France. Prefecții sunt reprezentanții statului în toate cele 100 de departamente franceze.
"De acum, deciziile de naturalizare vor fi luate la propunerea prefecților, ministerul urmând să mai facă doar o ultimă verificare a propunerilor favorabile, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale. Cât despre deciziile negative, acestea vor ține de acum înainte doar de prefecți", a precizat Eric Besson.
Până în prezent, prefecturile înregistrau și instrumentau cererile de cetățenie și emiteau un aviz. Pentru a echilibra termenele de soluționare a cererilor între prefecturi, deciziile finale vor fi luate în baza unor criterii comune.
"Reforma va fi pusă în aplicare din ianuarie 2010 în 20 de departamente (...), apoi extinsă progresiv la tot teritoriul începând din 1 iulie 2010", a spus ministrul francez.
Proiectul suscită deja critici, unii experți considerând că acesta ar putea favoriza abuzurile. "O asemenea putere delegată prefecților presupune în mod firesc un risc de abuz de putere și favoritism politic. De aceea, toate țările democrate mari și-au centralizat procedurile de naturalizare", a spus istoricul Patrick Weil, considerat unul dintre cei mai buni specialiști în domeniu.
Măsura franceză intervine în contextul în care și România a decis să își accelereze procedurile de acordare a cetățeniei, adresându-se în special cetățenilor din Republica Moldova. Guvernul român a decis miercuri simplificarea procedurilor de acordare a cetățeniei române și urgentarea unor termene prevăzute de normele în vigoare. Premierul Emil Boc a precizat că modificările aduse legii se referă la foștii cetățeni români, care au dobândit cetățenia prin naștere sau adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar și la persoanele cărora le-a fost ridicată cetățenia. Potrivit noilor norme, pot dobândi cetățenia descendenții cetățenilor români până la gradul III. Normele anterioare permit acest lucru doar pentru descendenții până la gradul II.
În jur de 60% dintre cele 4 milioane de cetățeni ai R. Moldova au descendență română, iar în cadrul Ambasadei României de la Chișinău s-ar afla la ora actuală în jur de 800.000 de cereri de obținere a cetățeniei române, potrivit președintelui Traian Băsescu.
În Uniunea Europeană au existat voci reticente față de această măsură luată de România.
