Această reformă a fost anunţată în cursul zilei de luni la Nantes (vest), de către ministrul imigraţiei, Eric Besson.
"Franţa naturalizează anual aproape 100.000 de străini. În prezent,
instrumentarea dosarelor este dublă, la prefecturi, pe de o parte, şi
la ministerul pe care îl conduc, pe de altă parte. În medie, trec 20 de
luni până la luarea unei decizii, cu diferenţe semnificative de la o
prefectură la alta", a explicat luni Eric Besson pentru cotidianul
Ouest-France. Prefecţii sunt reprezentanţii statului în toate cele 100
de departamente franceze.
"De acum, deciziile de naturalizare vor fi luate la propunerea
prefecţilor, ministerul urmând să mai facă doar o ultimă verificare a
propunerilor favorabile, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite toate
condiţiile legale. Cât despre deciziile negative, acestea vor ţine de
acum înainte doar de prefecţi", a precizat Eric Besson.
Până în prezent, prefecturile înregistrau şi instrumentau cererile de
cetăţenie şi emiteau un aviz. Pentru a echilibra termenele de
soluţionare a cererilor între prefecturi, deciziile finale vor fi luate
în baza unor criterii comune.
"Reforma va fi pusă în aplicare din ianuarie 2010 în 20 de departamente
(...), apoi extinsă progresiv la tot teritoriul începând din 1 iulie
2010", a spus ministrul francez.
Proiectul suscită deja critici, unii experţi considerând că acesta ar
putea favoriza abuzurile. "O asemenea putere delegată prefecţilor
presupune în mod firesc un risc de abuz de putere şi favoritism
politic. De aceea, toate ţările democrate mari şi-au centralizat
procedurile de naturalizare", a spus istoricul Patrick Weil, considerat
unul dintre cei mai buni specialişti în domeniu.
Măsura franceză intervine în contextul în care şi România a decis să
îşi accelereze procedurile de acordare a cetăţeniei, adresându-se în
special cetăţenilor din Republica Moldova. Guvernul român a decis
miercuri simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române şi
urgentarea unor termene prevăzute de normele în vigoare. Premierul Emil
Boc a precizat că modificările aduse legii se referă la foştii cetăţeni
români, care au dobândit cetăţenia prin naştere sau adopţie şi care au
pierdut-o din motive neimputabile lor, dar şi la persoanele cărora le-a
fost ridicată cetăţenia. Potrivit noilor norme, pot dobândi cetăţenia
descendenţii cetăţenilor români până la gradul III. Normele anterioare
permit acest lucru doar pentru descendenţii până la gradul II.
În jur de 60% dintre cele 4 milioane de cetăţeni ai R. Moldova au
descendenţă română, iar în cadrul Ambasadei României de la Chişinău
s-ar afla la ora actuală în jur de 800.000 de cereri de obţinere a
cetăţeniei române, potrivit preşedintelui Traian Băsescu.
În Uniunea Europeană au existat voci reticente faţă de această măsură luată de România.
