Pe 10 mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen sosea în București și depunea jurământul în fața parlamentului. Pe 10 mai 1877, după ce cu o zi înainte parlamentul dezbătuse problema, Carol I proclama solemn Independența absolută a României. În zadar comuniștii au încercat să mute data pe 9 mai - decizia parlamentului - pentru că independența a fost proclamată de viitorul Rege Carol I. Și tot într-o dată de 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat ca Rege, iar România a fost ridicată la rangul de Regat. Din motivele enumerate mai sus, 10 mai a fost Ziua Națională a României între 1866-1948.
Evident, monarhia a avut un rol benefic în istoria României, sub cei patru regi. Carol I a fost un rege care a reușit să modernizeze țara, să o scoată din zona Orientului și să o ducă în Europa. Ferdinand a făurit o țară jerfindu-și sentimentele, familia și religia pe altarul național. Carol al II-lea, fără îndoială un om excepțional de înzestrat, nu doar fizic, ci și intelectual, a fost un Mecena al culturii, dar o catastrofă din punct de vedere politic. Despre ultimul rege, Mihai I, e prea devreme să vorbim, iar faptele sale - de la arestarea lui Antonescu, 23 august, la decorarea de Stalin, renunțarea la tron - sunt prea recente pentru a le discuta fără a provoca dezbateri nesfârșite și poate inutile.
Citește mai mult în Evenimentul Zilei
