Fabricile de ciment din România, pot avea rol depoluator prin co-procesarea deșeurilor, adică prin înlocuirea, în procesele industriale, a materiilor prime și a combustibililor primari cu deșeuri corespunzătoare.
Astfel, fabricile de ciment din România asigură un parteneriat în gestionarea deșeurilor.
"Nu numai că nu poluăm, așa cum o făceam înainte de 89, dar am devenit un depoluator calificat și clasificat ca atare după normele europene", a declarat pentru REALITATEA.NET Mihai Rohan, președintele CIROM.
În fabricile de ciment se pot co-procesa două categorii principale de deșeuri: cu conținut energetic - co-procesate energetic ca și combustibilii alternativi și deșeuri cu o compoziție mineralogică similară cu a materiilor prime tradiționale sau cu a produsului intermediar (clincher) - valorificat material ca materii prime alternative sau adaosuri pentru fabricarea cimenturilor alternative.
Investițiile realizate până în prezent pentru dezvoltarea aceste activități la fabricile de ciment din România fac posibilă co-procesarea unei game largi de deșeuri: petroliere ( de la uleiuri uzate, gudroane și pământuri contaminate), cauciuc (inclusiv anvelope uzate întregi), plastic, hârtie, pielărie, textile, lemn și rumeguș, vopsele uzate etc.
Nu pot fi co-procesate deșeurile periculoase, precum cele nucleare, medicale infecțioase, sau bateriile întregi. Co-procesarea deșeurilor nu are impact negativ asupra sănătății și siguranței publice, asupra mediului înconjurător și calității cimenturilor.
Astfel, se contribuie la conservarea resurselor naturale, prin substituirea parțială a combustibililor fosili cu unele alternative și la reducerii indirecte a emisiilor de gaze care s-ar genera dacă deșeurile ar fi incinerate.
Mihai Rohan, președintele CIROM, a declarat că a convins, de la om la om, locuitorii aflați în zonele de lângă fabricile de ciment să recicleze, ducând deșeurile la co-procesare. Întreg procesul de convingere a durat însă aproape cinci ani, a precizat Mihai Rohan.
