În Cehia, neonaziştii din Partidul Muncitoresc organizează tot mai des
marşuri antiromi şi văd alegerile europene ca un prim test de
popularitate, iar în Ungaria ultranaţionaliştii din Jobbik consideră
scrutinul din iunie drept "o ocazie reală şi promiţătoare".
"Lecţiile anilor '30 ne-au arătat că o criză economică şi socială, dacă
nu este controlată, poate constitui un teren fertil pentru mişcările
radicale", a declarat recent, cu îngrijorare, noul premier ungar Gordon
Bajnai.
În Marea Britanie, Partidul naţional britanic se bazează pe scandalul deconturilor pentru deputaţi, care a aruncat în criză întreaga clasă politică. Preşedintele său, Nick Griffin, speră să ajungă pentru prima dată în PE şi preconizează că va avea "până la şapte aleşi" la Bruxelles.
În Bulgaria, partidul Ataka îşi face campania pe un "nu" spus Turciei şi se bazează pe patru locuri, în Olanda sondajele preconizează două sau trei locuri pentru Partidul pentru Libertate, al deputatului populist şi islamofob Geert Wilders.
În Austria, afişele electorale ale FPO revendică direct "Occidentul în mâinile creştinilor". A treia forţă politică a ţării de la ultimele legislative, FPO ar putea obţine până la 19% din voturi în iunie, faţă de 6,3% în 2004. O altă mişcare de extremă-dreaptă, BZO, ar putea avea un ales în urma primei sale campanii pentru europene.
