Din Bulgaria până în Marea Britanie, trecând prin Slovacia, Olanda sau Finlanda, partidele de extremă-dreaptă mizează pe teama și nemulțumirea generate de criză, pentru a obține rezultate bune la alegerile europene, comentează AFP.
În Cehia, neonaziștii din Partidul Muncitoresc organizează tot mai des marșuri antiromi și văd alegerile europene ca un prim test de popularitate, iar în Ungaria ultranaționaliștii din Jobbik consideră scrutinul din iunie drept "o ocazie reală și promițătoare".
"Lecțiile anilor '30 ne-au arătat că o criză economică și socială, dacă nu este controlată, poate constitui un teren fertil pentru mișcările radicale", a declarat recent, cu îngrijorare, noul premier ungar Gordon Bajnai.
În Marea Britanie, Partidul național britanic se bazează pe scandalul deconturilor pentru deputați, care a aruncat în criză întreaga clasă politică. Președintele său, Nick Griffin, speră să ajungă pentru prima dată în PE și preconizează că va avea "până la șapte aleși" la Bruxelles.
În Bulgaria, partidul Ataka își face campania pe un "nu" spus Turciei și se bazează pe patru locuri, în Olanda sondajele preconizează două sau trei locuri pentru Partidul pentru Libertate, al deputatului populist și islamofob Geert Wilders.
În Austria, afișele electorale ale FPO revendică direct "Occidentul în mâinile creștinilor". A treia forță politică a țării de la ultimele legislative, FPO ar putea obține până la 19% din voturi în iunie, față de 6,3% în 2004. O altă mișcare de extremă-dreaptă, BZO, ar putea avea un ales în urma primei sale campanii pentru europene.
