Europa de Est și-ar putea pierde poziția de principală țintă a investițiilor, din cauza datoriilor

Europa de Est, unde randamentele piețelor bursiere și valutare au atins 50% în acest an, își poate pierde pozția de principală țintă de investiții a continentului, din cauza nivelului ridicat al datoriilor, relatează Bloomberg.

Forintul a înregistrat una dintre cele mai slabe performanțe în ultima lună, în rândul celor 26 de valute din țările emergente, în timp ce Slovacia, Polonia, Bulgaria și Cehia sunt printre cele șapte țări ce înregistrează cele mai mari creșteri ale riscurilor de creditare.

"Unii investitori ar putea subestima potențialul presiunilor ce pot fi exercitate asupra obligațiunilor și valutelor", a declarat Tim  Haaf, analist în cadrul Pacific Investment Management Co., divizie a grupului Allianz SE. "Lumea iese din criză, însă Europa de Est trebuie în continuare să reducă nivelul datoriilor externe, ceea ce îi va lua ceva timp".

Creșterile deficitelor publice au obligat unele țări din Uniunea Europeană, precum Polonia și Letonia, să își amâne calendarele de aderare la zona euro. România și Ungaria au fost nevoite să implementeze reduceri bugetare ce au exacerbat recesiunile, pentru a întruni criteriile necesare primirii împrumuturilor externe de câte 20 miliarde euro (circa 30 miliarde dolari), credite necesare finanțării deficitelor bugetare și de cont curent.

Țările din Europa de Est au înregistrat în ultimii ani creșteri economice puternice, însă în prezent se bazează pe credite externe de circa 100 miliarde dolari, echivalent cu 69% din totalul la nivel mondial, din surse precum Fondul Monetar Internațional (FMI) sau Banca Mondială.

Comisia Europeană prevede că datoria guvernamentală a Ungariei va depăși 75% din produsul intern brut (PIB) în următorii trei ani, și că datoria Poloniei va crește la 61% din PIB în 2011. Comisia prevede un deficit bugetar de 12,3% din PIB în 2010 pentru Letonia și de 7,5% din PIB pentru Polonia.
"Este puțin probabilă o revenire la nivelul anterior crizei", a declarat Arend Kapteyn, economist-șef pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa în cadrul Deutsche Bank AG.
Economiile emergente din Europa au beneficiat în perioada 2002-2008 de afluxuri de capital străin echivalente cu circa 8% din PIB-ul anual mediu, finanțând o dezvoltare puternică a pieței creditelor, a mai spus acesta. "Nu credem că afluxurile vor reveni la vechiul nivel", a adăugat Kapteyn.

Indicii bursieri din regiune au avansat în acest an, chiar dacă economia Europei Centrale și de Est se va comprima cu 6,3% în 2009, comprimarea urmând să se prelungească în 2010 în patru state, printre care și Ungaria, a anunțat pe 2 noiembrie Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). BERD estimează că șase dintre economiile regiunii vor crește cu circa 1% în anul viitor, în timp ce creșterea medie va atinge 2,5%.

Indicele principal al Bursei din București a crescut cu 77% în acest an, raportat la dolari, incluzând dividendele reinvestite. Cele mai mari câștiguri de pe bursă au fost înregistrate de titlurile Rompetrol Rafinare SA, a căror cotație a crescut cu 281%, și de titlurile Biofarm București, care s-au apreciat cu 169%.
Indicele Bursei din Budapesta a crescut cu 92% din luna ianuarie. Economia Ungariei se va comprima cu 6,5% în acest an și cu 0,5% în 2010, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Indicele principal al bursei ucrainene a avansat cu 107% în acest an, titlurile companiei Motor Sich JSC apreciindu-se cu peste 300%, chiar dacă tulburările politice au amânat reducerile bugetare necesare primirii unei tranșe de 3,4 miliarde dolari din creditul acordat de FMI. Ucraina nu va avea suficiente fonduri cu care să achite gazele naturale importate din Rusia la începutul iernii dacă nu va primi tranșa de la FMI până pe 7 decembrie.
Indicele bursier al regiunii, NTX New Europe Blue Chip, s-a dublat din luna martie, când a atins un nivel minim al ultimilor cinci ani. Creșterea sa a încetinit în ultima lună, indicele osclinând în intervalul 1.100-1.200 puncte.

Radoslaw Bodys, economist pentru Europa Centrală și de Est în cadrul BofA Merrill Lynch Global Research, a declarat că nu observă "riscuri semnificative pe termen lung". Europa de Est "va fi cu siguranță în urma Asiei și probabil și a Americii Latine, cel puțin în viitorul apropiat", pentru că Europa de Est este mai dezvoltată, "deci, prin definiție, potențialul său de creștere este mai mic". "Inițial, revenirea va fi mai lentă decât în Europa de Vest, însă cred că destul de repede va avea o evoluție mai bună", a explicat el.
Rachel Ziemba, analist în cadrul Roubini Global Economics, se arată însă mai puțin optimistă, susținând că unii factori de creștere sunt supraestimați.

"Europa de Est este și va continua să fie în urmă celorlalte piețe emergente. Există numeroase așteptări legate de o revenire susținută de exporturi, însă Europa de Vest va putea absorbi o cantitate limitată de bunuri", a declarat ea.