Potrivit unui Eurobarometru din primăvară, numai 34% dintre cei 375 milioane de alegători din UE spun că se vor duce la urne. În cele circa zece state est-europene, nivelul de participare variază între 46% la cehi şi 13% în Polonia.
Ajutată de faptul că este la conducerea UE până în iunie, Cehia a
reuşit să trezească interesul pentru acest scrutin. Comparativ cu
nivelul de 28% participare din 2004, numărul s-ar putea dubla la
alegerile de la începutul lunii iunie. Totuşi, analistul Vladimira
Dvorakova a spus că alegerile sunt considerate un scrutin "de rang
doi", dar permit exprimarea nemulţumirii faţă de politica naţională.
La polul opus este Polonia, unde numai 13% dintre alegători au spus că vor vota la 7 iunie, cel mai scăzut nivel din UE. În Slovacia, unde în februarie jumătate din populaţie nu era la curent cu alegerile, 15% dintre alegători se vor duce la urne.
Potrivit sondajelor, mai puţin de un alegător din trei se va duce la urne în România. În Ungaria, lovită dur de criză, nivelul de participare se aunţă a oscila în jurul a 38%, nivel din 2004.
În Bulgaria, alegerile europene au valoare de test pentru legislativele din 5 iulie, dar, chiar dacă alegătorii au mult mai multă încredere în deputaţii europeni decât în aleşii naţionali, de abia un bulgar din trei se va duce la vot, potrivit Gallup.
