La patru cincinale de la Revoluție, postul capitalist Realitatea TV lansează întrecerea socialistă de amintiri despre viața de zi cu zi a epocii de aur. Episodul șase ne readuce aminte despre cum o țară întreagă muncea la...stat.
Andrei Pandele, arhitect: "Idealul omului ajuns era să ai o leafă, să ai un post nemaipomenit,o leafă extraordinară, fără limite cu privilegii și să nu faci nimic.
Adrian Stan, strungar : "am servici, nu vin la muncă. Era o vorba pe timpuri: “zice, eu vin la servici, nu la muncă”.
Tiberiu Cazacioc economist: "Erau și oameni în același colectiv care duceau sacoșe pentru șefu’, cu bunuri care nu se găseau, alimente și altele, noi le spuneam procurori, aaa…și ei nu aveau nimic de făcut la birou".
Nicolae Velea, muncitor, construcții spune despre vremurile muncii la stat: "Se chiulea. Dar trebuia să știi cum să chiulești. Aveam pe șeful asta de echipă, ne mai ponta el așa cât de cât, dar îi plăcea peștele și trebuia să îi duci pește".
Andrei Pandele arhitect își amintește: "noi lucram la un institut care se chema tehnologic, dintr-un motiv simplu, era o lege care stabilea că directorul are leafă o sută, daca e institut obișnuit și o 175 dacă e tehnologic. Și atunci, toate institutele erau tehnologice, că doar nu erau proști directori să nu…"
Pentru mai multe mărturii despre Munca în zadar, vă invităm să vizionați episodul șapte al campaniei Comunism pe burta goală: Munca... la stat.
