Să devenim mai înțelegători în raport cu politicienii, acum, când, în sfârșit, aflăm dintr-un barometru INSOMAR că doar unul din cinci români se simte în criză?
Sociologii știu că, privind spre un fenomen public, oricât de grav, funcționează două percepții cetățenești de bază. Cea a „senzitivității conforme“, potrivit căreia insul înțelege teoretic și chiar responsabil dimensiunile unei dificultăți generale, care însă nu-l afectează direct. E aici, într-un fel, raportul cu moartea. Ea există doar în cazul altora, iar când ne vine nouă rândul, moartea nu mai există, ca percepție sau poveste, pentru cel în cauză. Dar când rămân șomer, când creditul bancar se multiplică exponențial, când apartamentul din Drumul Taberei cumpărat acum doi ani la prețul unei garsoniere pariziene redevine gaura neagră a blocului-dormitor oferit de comunism, senzitivitatea mea devine reală.
Citește mai mult în Cotidianul
