Dramaturgul aparține teatrului, iar locul în care ar trebui să fie judecat un text de teatru este scena, spun dramaturgii, îndemnându-i pe critici să citească ce se scrie,înainte de a decreta că nu avem piese românești valoroase,cerând totodată parlamentarilor să se implice în susținerea teatrului.
"Practic, prin afirmația că nu se scrie teatru în România, dispare orice inters. Nici măcar nu se caută teatru românesc în România. Piese de teatru se scriu, ele nu se joacă. Nu poți spune că există piese proaste, atâta vreme cât nu citești ceea ce se scrie", spune dramaturgul Ștefan Caraman, inițiatorul unei scrisori adresate Parlamentului României, prin care autorii de teatru cer adoptarea unei legi prin care teatrele românești să fie constrânse să joace piese contemporane românești.
Dramaturgul, spune Caraman, aparține teatrului, de aceea nu critica literară este instanța care trebuie să judece dacă avem autori de calitate, ci scena. Ori, tocmai aici este problema. Regizorii nu caută piese românești, iar cum teatrul este centrat în jurul regizorului, textele autohtone sunt practic invizibile în peisajul cultural. "Poate ar trebui să fie ca înainte, când directorul de teatru era dramaturg", spune Ștefan Caraman, amintind de exemplele lui Caragiale și Camil Petrescu. Chiar dacă admitem că se scrie mult și prost, ceea ce se întâmplă oriunde și cu orice gen literar, cantitatea rămâne o condiție. "Altfel, de unde să se nască un curent în dramaturgia noastră? Mai întâi trebuie să se joace ceea ce autorii de teatru scriu", adaugă dramaturgul, pentru care piesa care îi iese din condei este "o întreagă arhitectură", care cere măsură în construirea personajelor și a replicilor.
Dramaturgii au aruncat mănușa și poate era momentul pentru un manifest cultural, indiferent de cum se va finaliza. "Șansa piesei românești contemporane autentice de a fi jucată în fața publicului nostru a fost în tot acest răstimp obturată de atitudinea potrivnică a conducătorilor de teatru, de pasarea obositoare a autorului dramatic român de la statutul de om de teatru la cel de scriitor și invers, de nerecunoașterea acestui statut chiar de lumea teatrului, de nepăsarea majorității regizorilor români care par lipsiți de curaj, încremeniți între parantezele strâmte ale dramaturgiei verificate, clasice, bătătorită de atâtea și atâtea versiuni și, finalmente, de punerea la index chiar de către instituțiile care ar trebui să facă cei mai mulți pași în direcția promovării valorilor teatrale românești", se arată în scrisoarea adresată Parlamentului.
"Dramaturgii care vor să scrie teatru se uită și la ce se joacă. De ce să scriu texte clasice dacă se joacă subiecte despre fata traficată ori consumul de droguri? Poate că unii vor să scrie o poveste frumoasă, parabole. Ne cramponăm de teme de subsol. Asta vor regizorii, astea se traduce. Trendul este acesta".
"Sunt tot mai mulți regizori români care reiau aproape anual același text clasic străin (de regulă Shakespeare, Cehov, Molliere, etc.) în teatre diferite, numai ca să bifeze o producție, numai ca să încaseze un onorariu, numai ca să-și satisfacă un orgoliu. Nici un act de curaj, nicio inițiativă de a demonstra calitățile lor și pe o piesă românească de astăzi", scriu dramaturgii, în apelul înaintat parlamentarilor.
Semnatarii scrisorii, printre care și Horia Gârbea, Saviana Stănescu, Mugur Grosu, Sânziana Popescu, Olga Delia Mateescu și Mediana Stan cer legislativului adoptarea unui act normativ (eventual un amendament la Legea Teatrelor) prin care toate teatrele românești finanțate din bugetele publice să cumpere, să producă și să programeze în mod obligatoriu în repertoriul stagional premiere ale pieselor românești contemporane în proporție de minim 30%.
"Prin această solicitare nu se diminuează cu nimic deschiderea pe care trebuie să o aibă orice instituție de teatru către cultura universală, către piesa străină sau clasică, dimpotrivă. Solicitarea noastră e menită doar să aducă un echilibru în repertoriul teatrelor de stat, să așeze în condiții de piață nepărtinitoare, egale textul românesc contemporan în competiția cu textele autorilor străini sau clasici", conchid semnatarii apelului.
