Conform articolului 72 din actuala Constituţie, "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
În cazul unei infracţiuni flagrante, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, urmând ca ministrul Justiţiei să îl informeze neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. "În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri", mai scrie în actuala Constituţie.
Totodată, art. 109 alin 2 prevede că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor", iar prin legea responsabilităţii guvernamentale, această formă de imunitate s-a extins şi la foştii miniştrii.
"În ceea ce mă priveşte, consider că trebuie să regândim imunitatea aleşilor. Maximizarea protecţiei politice deja existente, a protecţiei asigurate pentru opiniile şi convingerile politice, pentru deciziile aleşilor naţiunii trebuie însoţită de eliminarea protecţiei pentru fapte de ordin penal. Egalitatea impune o asemenea soluţie. Egalitatea şi mai ales democraţia. O impune şi simţul elementar al dreptăţii. N-am întâlnit vreun cetăţean român care să creadă altceva despre imunitatea la fapte penale a aleşilor", a spus preşedintele Traian Băsescu.
