Deficitul de personal, gradul ridicat de birocrație, modificările frecvente ale procedurilor și inadvertențele legislative sunt principalele piedici pe care solicitanții le întâmpină când vor să acceseze bani europeni.
Deși România a înregistrat o rată bună de absorbție în ceea ce privește fondurile de preaderare, experiența și bunele practici din acea perioadă nu au fost transferate eficient și în ceea ce privește fondurile puse la dispoziție după aderare, arată un raport al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe) referitor la transparența instituțiilor publice și la accesul organizațiilor neguvernamentale (ONG) la fonduri europene. Monitorizarea celor șase programe cuprinse în raport a evidențiat faptul că există situații generale, legate de lipsa de personal, de birocrația stufoasă, de strategia de comunicare sau de condițiile financiare, cu care se confruntă toate instituțiile care gestionează bani europeni.
În ceea ce privește rolul ONG-urilor în absorbția de fonduri UE, realizatorii raportului au concluzionat că acestea sunt prea puțin folosite ca parteneri și nu există precizări clare și transparente referitoare la accesul acestora la finanțări. “Instituțiile publice ar trebui să folosească ONG-urile ca pe o resursă pentru dezvoltarea României, dar, din păcate, rolul acestora nu este clar definit și nu sunt recunoscute în cadrul tuturor programelor operaționale”, a spus reprezentanta CeRe, Oana Preda, la lansarea raportului “112 pentru fonduri structurale”.
Potrivit raportului, deși Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) este cel mai avansat dintre toate programele, din punctul de vedere al numărului de contracte semnate și de proiecte aflate în derulare, acesta se confruntă și cu cele mai multe probleme.
Citește mai mult în Business Standard
