Cei 20% din bugetari zburaţi afară nu reprezintă o idee originală. Cererea lui Băsescu este o copie palidă a ultraliberalului şi duşmanului său de moarte Dinu Patriciu, care vorbea de 85%.
Mai pe scurt, petrolistul considera că 4 din 5 funcţionari freacă menta cheltuind aiurea banii ce ar putea fi investiţi cu folos în alte scopuri. Spre deosebire însă de Traian Băsescu, mogulul nu e preşedinte şi nici nu a înfiinţat două ministere-ventuză întru satisfacţia clientelei politice. Cu alte cuvinte, el poate deschide gura şi chiar să bată câmpii cu singurul risc de a fi considerat excentric aşa cum îi şade bine unui miliardar. Adept până-n pânzele albe devizei liberale autohtone, prin noi înşine!, domn’ Patriciu ar da cu flit şi experţilor FMI şi tinde să uite că în aranjamentul extern de împrumut sunt implicaţi aproape toţi creditorii instituţionali universali.
Dacă acordul cu FMI cade, toate sursele de finanţare externă cad în domino, ceea ce, vai, ne-ar lăsa fatal la mâna lui Pogea.
