Curtea Constituțională a amânat miercuri, pentru data de 28 octombrie, discuțiile privind sesizarea Partidului Național Liberal pe Legea educației, termen la care vor fi luate în discuție alte două legi pe care Guvernul Boc și-a asumat răspunderea în urmă cu o lună.
Curtea Constituțională va dezbate, tot pe 28 octombrie, Legea salarizării unice și Legea privind reorganizarea unor instituții și autorități publice.
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni seara, că, dacă legile pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament vor fi declarate neconstituționale de către CCR, "se complică enorm relația cu FMI", iar Legislativul va trebui să lucreze și în campanie pentru a se respecta termenii acordului.
Băsescu a atenționat, la RFI, că fără aceste legi care vizează reformarea instituțiilor statului, România ar putea să nu mai primească tranșele de împrumut de la FMI pe anul următor.
Reprezentanții opoziției au anunțat, pe 23 septembrie, că au atacat Legea educației la Curtea Constituțională (CCR). Deputatul PNL Ciprian Dobre a făcut o trecere în revistă a principalelor aspecte de neconstituționalitate sesizate de liberali în Legea educației. "Cinci critici majore am dezvoltat în sesizarea noastră. Primul aspect este legat de directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ, articolul 251 din lege, care spune că profesorii care dețin funcția de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic", a remarcat liberalul, menționând că s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constituție care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocații poporului, magistrații, membri activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
Un alt element reclamat de liberali se referă la soluționarea stării de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educației, se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se soluționează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberație - directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ nu au contract de muncă, ci contract de management", a comentat liberalul.
Deputatul PNL a susținut și că în Legea educației se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenții liceului pot susține în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, "legea nu distinge și nu le mai spune nimic". "Oricum am lua-o, avem de-a face cu o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constituție", a subliniat Dobre.
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetățean român la nașterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat că, în condițiile în care Legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea față de cei născuți înainte de intrarea în vigoare a textului.
În plus, Dobre a făcut referire la încălcarea articolului din Constituție care garantează autonomia universitară. "La articolul 298 se arată că în cazuri bine justificate în perioada unei legislaturi de patru ani, Ministerul Educației poate prin ordin, să suspende din funcție rectorul unei instituții de învățământ superior de stat sau privat, acreditată sau autorizată provizoriu. Cu alte cuvinte, cu toate că autonomia este garantată, domnul Boc își asumă răspunderea în fața Parlamentului tocmai pe un articol care înfrânge această garanție", a afirmat liberalul, în opinia căruia "Universitățile vor fi conduse de Guvern".
Parlamentarii PNL au sesizat și încercarea de politizare a sistemului de învățământ preuniversitar și universitar.
