Cultura corupției este omniprezentă în România, acțiunile anticorupție sunt considerate ineficiente, iar discursul mediatic nu face decât să consolideze toleranța la corupție, se arată într-un studiu comparativ realizat sub egida Comisiei Europene în șapte țări membre și candidate UE.
"În țări precum România și Bulgaria, corupția este percepută ca fiind larg răspândită în toate palierele societății și acceptată ca atare. Un model similar de percepție există și în Grecia și Turcia, dar există diferențe. În timp ce în primele două corupția este percepută ca rezultatul tranziției de la comunism și al privatizărilor frauduloase, în celelalte țări, percepțiile privind corupția sunt legate de modernizarea societății", a spus Angelos Giannakopoulos, coordonatorul studiului "Crimă și cultură - relevanța percepțiilor corupției pentru prevenirea criminalității", realizat în Bulgaria, România, Turcia, Croația, Grecia, Germania și Marea Britanie.
Și în Croația, corupția e percepută ca fiind larg răspândită, din cauza "transformării mecanismelor corupte din timpul războiului".
În Germania și Marea Britanie studiul constată "creșterea graduală a percepției privind corupția structurală în domenii precum politica și economia".
"România este un exemplu special, pentru că în acest caz se poate vorbi de o cultură generalizată a corupției. Cetățenii consideră corupția ca mod normal de a rezolva lucrurile. Acest mod de a gândi și de a acționa este adânc înrădăcinat în atitudinile morale, conceptuale și practice ale vieții de zi cu zi", a spus coordonatorul studiului.
Românii au percepția unui fel de "ansamblu mafiot" deasupra legii, în care sunt agregate interese multiple din toate palierele societății: politică, poliție, magistratură, administrație publică, oameni de afaceri, organizații non-guvernamentale, mass-media. Percepții similare există și în Bulgaria și Croația, a precizat Giannakopoulos.
Pentru politicienii români, se arată în raport, România este "o țară coruptă fără oameni corupți", deoarece există prea puține condamnări serioase pentru acte de corupție.
Realizat în baza interviurilor cu mai multe grupuri-țintă - politicieni, magistrați, oameni de afaceri, reprezentanți ai societății civile și mass-media - raportul pe România constată că în toate aceste grupuri "există percepția larg răspândită că sistemul judiciar, în loc să fie o instituție dedicată condamnării corupției, dimpotrivă, el este una dintre cauzele structurale ale acestui fenomen".
Cum nimeni la vârf nu este pedepsit, șpaga și mita au devenit "un sport național" și la nivel cotidian, existând și sentimentul unei "corupții justificate", pentru a "suplimenta" salarii modeste sau pentru a "accelera" anumite proceduri birocratice, se arată în raport.
În ce privește discursul mediatic, studiul remarcă "efectul bulgărelui de zăpadă" - cu cât presa prezintă mai scandalos acuzații de corupție, cu atât creează o toleranță mai mare a publicului la acest fenomen, acțiunile mediatice fiind "complet contraproductive".
Studiul a fost realizat între 1 ianuarie 2006 și 30 iunie 2009 de către 35 de cercetători de la universitățile din Konstanz și Tubingen (Germania), Institutul de cercetare a calității vieții (România), Centrul de strategii liberale (Bulgaria), Universitatea din Galatasaray (Turcia), Universitatea din Zagreb (Croația), Universitatea Panteion (Grecia) și Centrul pentru studii sud-est europene de la Oxford University (Marea Britanie).
Proiectul a costat în total 1,094 milioane de euro din bugetul de cercetare al Comisiei Europene și a avut ca scop o mai bună cunoaștere a fenomenului corupției în cele șapte țări, deoarece "corupția are potențialul de a încetini serios extinderea și integrarea UE", se arată în descrierea proiectului.
