Cristian Patrășconiu: Becali-înăuntru & în afară

Gigi Becali este europarlamentarul român care a facut, în aceasta calitate oficială, cele mai multe știri de cînd a început ultima (totodată, și prima!) sesiune a noului Parlament European. Marea majoritate a știrilor despre Becali în PE sînt pozitive, chiar dacă unele, sînt și ușor amuzate. Ironiile cu privire la ce, cum și cît a spus în alocuțiunile sale din Parlamentul European sînt, de regulă, neîntemeiate. S-a spus că a vorbit puțin (a vorbit, de fapt, în interiorul minutului de discurs alocat, epuizîndu-și mesajul fără a consuma timpul alocat; formal, deci, a fost în regulă!); s-a spus că a citit de pe foaie (mare majoritate a eurodeputatilor citesc mesajele de pe foaie, în condițiile în care discursurile de acolo trebuie sa fie foarte concise!).

Gigi Becali nu e și nici nu are cum să fie un personaj influent în Parlamentul European. Nu e însă nici “maimuța curentată” din PE pe care mulți o așteptau să se afirme încă de la primele ieșiri din plen ale lui Becali. Cu ceva rezerve și cu o oarecare generozitate, se poate vorbi – desigur, pînă la proba contrarie! – despre forța civilizatoare a Vestului și, mai precis în cazul de față, a Parlamentului European. Becali nu a ieșit (încă!) în decor; deocamdata e pătruns de misiunea pe care o are și pare că respectă regula jocului de la Bruxelles sau Strasbourg fie și numai din frică. Acesta este Becali de export!

La București, același om e “alt om”. Episodul de saptamana trecuta de dupa meciul în urma căruia antrenorul de la Steaua a fost expulzat scurt de la club de catre Gigi Becali nu are doar o relevanța îngust-fotbalistică. Fara echivoc, acel moment (care nu e singular, ci dimpotriva!) vorbește despre un om serios dereglat; e un personaj public despre care colegii de la EVZ s-au gîndit că nu i-ar strica deloc să facă o vizită pe la psihiatru.

Una din replicile acide care apar constant cînd e în discuție personajul Becali e aceea că “iarăși i se dă atenție acestui mîrlan”. Parțial e justificată, dar ea e oarecum tîrzie acum cînd Becali e ce e și, vorba aceea, mai mult decît atît! În condițiile în care, pare destul de clar că “omul de la Bruxelles” e artificial într-o măsură mult mai mare  decît “omul de la București”, cum trebuie utilizat în spațiul public românesc acest personaj, în fond toxic?

ÎN CURÂND