Cristian Câmpeanu: "Curbe de sacrificiu?" Oh, nu! (I)

"Curba de sacrificiu" este o expresie inventată în anii Marii Crize, când guvernul a fost nevoit să recurgă la micșorări de salarii și pensii pentru că veniturile la buget deveniseră atât de mici încât statul nu mai putea să suporte cheltuielile. Mai important, "curbele de sacrificiu" au apărut ca alternative la concedierea masivă a lucrătorilor, pe baza unui calcul extrem de simplu: dacă ești nevoit să reduci costurile cu – să zicem – 20%, ai de ales între a concedia 20% din lucrători sau a reduce salariile tuturor cu 20%. "Curba de sacrificiu" ar fi, prin urmare, o soluție "umană", prin care, în loc să lipsești un grup de oameni de orice fel de venit, alegi să "împarți" povara între restul angajaților. "Curba de sacrificiu" este, așadar, o formă de protecție socială, adică un lucru despre care am fost învățați că, în esență, este "bun" pentru că, "în esență", protecția socială este bună și umană.

Citește mai mult în România Liberă