Demisia lui Liviu Dragnea mă face să mă gândesc și mai serios la o mică teorie a conspirației. Să zicem că ești ministru al Internelor de câteva zile, ai parte de un atac armat, la pachet cu un Gordunov supect de repede scos din pălărie, plus un furt de arme de la Ciorogârla, prilej cu care poliția acționeză cu vigilență, organizând niște filtre sublime, dar suficient de televizate încât să le poată evita până și Ray Charles. Cele două evenimente te blagoslovesc cu un început de mandat care, dacă ai fi fost producător tv la o televiziune de știri, te-ar fi cocoțat pe culmile neatinse ale ratingului.
Dar nu, tu ești ministru, iar faptul că ai parte de o audiență parcă made in China, în condițiile în care nu ești nici zâna surprizelor, nici Magda Ciumac și nici extragerea Loto 6 din 49, te face să reconsideri așa-zisa servire a patriei, să facă cine o vrea pe chelnerul național. Totuși, resemnarea e o pastilă amară și noduroasă. O ultimă încercare.
Citește mai departe
