Cea mai veche hartă din Europa de Vest a fost descoperită pe o rocă veche de 14.000 de ani - FOTO

Marcajele coplexe au fost gravate pe o piatră de mărimea unei mâini, în urmă cu 13.660 de ani, cel mai probabil de magdalenieni, oameni care au trăit în paleoliticul superior şi care au prezentat primele elemente de cultură umană.

O echipă condusă de Pilar Utrilla, de la Universitatea Zaragoza din Spania, a descoperit roca în 1994, dar le-a trebuit mai bine de 15 ani pentru a descifra liniile trasate. Acestea par a indica vârfurile unor munţi din apropiere, precum şi râuri, iazuri şi o regiune păduroasă. Există chiar şi schiţă a unor animale, printre care o căprioară, un cerb şi câteva capre sălbatice.

"Toate aceste gravuri ar putea reprezenta doar o shiţă sau o hartă simplă a zonei din preajma peşterii. Ar putea fi planul pentru următoarea vânătoare sau o poveste a unei vânători care se petrecuse deja", a afirmat Utrilla în Journal of Human Evolution.

Alţi experţi nu sunt de acord cu interpretarea hărţii. Jill Cook, directorul Departamentului de Preistorie de la British Museum, a declarat că este o teorie curajoasă, dar este puţin probabil ca vânătorii de atunci să fi avut nevoie de hărţi. "O serie de linii deasupra conturului unui animal nu este ceva neobişnuit pentru acea perioadă. Nu le-am considerat hărţi. Cunoştinţele lor despre mediul înconjurător ar fi făcut hărţile neimportante".

O singură hartă mai veche a fost descoperită în Europa, în orasul Pavlov, din republica Cehă. Roca veche de 25.000 de ani înfăţişează un munte, un râu şi câteva văi ale regiunii.

Următoarea hartă ca vechime, a fost descoperită în Sippar, în sudul Iraqului, pe o bucată de lut. Aceasta datează din 600 î.e.n şi este prima hartă cunoscută a unui oraş, mai precis a Babylonului.