CC ar trebui să respingă contestația PCRM privind prima ședință a Parlamentului, spun experții

Curtea Constituțională de la Chișinău urmează să se pronunțe marți pe marginea legalității primei ședințe a Parlamentului, când comuniștii au părăsit sala de ședințe, iar în absența lor majoritatea democrată a ales președintele legislativului - pe liberalul Mihai Ghimpu.

Subiectul ședinței CC de marți a fost discutat în cadrul unei întâlniri de lucru și de către cei patru lideri ai partidelor din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), care insistă asupra faptului că, prin contestația sa, Partidul Comuniștilor a amânat cu mai bine de două săptămâni adoptarea unor decizii extrem de importante pentru Republica Moldova, confruntată cu o criză economică de proporții.

Comuniștii au contestat această ședință a Parlamentului, când ei, în încercarea de a boicota prima zi a lucrărilor Legislativului, au cerut o pauză până la 4 septembrie. Juriștii formațiunii au identificat 13 articole din Constituție care ar fi fost încălcate, din punctul lor de vedere, de AIE, alianță reprezentată de 53 de deputați. AIE a continuat ședința Legislativului în absența comuniștilor, alegându-l pe liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, în funcția de de președintele al Parlamentului.

Nouă experți, doctori și conferențiari în drept, au trimis luni un set de recomandări CC și liderilor grupurilor parlamentare, elaborate în urma unor dezbateri organizate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul de la Chișinău.

Analizând procedura desfășurării ședinței de constituire a noului Parlament pe data de 28 august, participanții la dezbateri constată că decanul de vârstă, deputatul Ivan Calin, a declarat ședința Parlamentului închisă, anunțând o pauză de o săptămână în activitatea Parlamentului fără a consulta deputații din Parlament și fără a supune propunerea la vot, încălcând astfel procedura adoptării hotărârilor. "În aceste condiții, erorile procedurale ar fi trebuit să fie corectate de către alți deputați cu experiență legislativă.

Astfel, continuarea ședinței Parlamentului de către majoritatea parlamentară a fost întru totul corectă și legitimă", susțin semnatarii pachetului de recomandări. Grupul deputaților comuniști a părăsit ședința Parlamentului din proprie inițiativă, fără să fie forțați sau impuși în vreun fel.

În ceea ce privește procedura de constituire a fracțiunilor, specialiștii în Drept consideră că solicitarea Partidului Comuniștilor de a anunța o pauză de o săptămână, până la 4 septembrie, pentru constituirea grupului parlamentar este neîntemeiată.

Astfel termenul de 10 zile, stabilit de Regulamentul Parlamentului, este fixat pentru deputații aleși pe liste ale concurenților electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracțiune parlamentară, precum și pentru deputații independenți care se pot reuni pentru a constitui o fracțiune parlamentară mixtă sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.

Experții în Drept Constituțional consideră că alegerea lui Mihai Ghimpu în funcția de președinte al Parlamentului a fost legală. "Exercitându-și dreptul de a se eschiva de la procedura de vot, grupul politic al PCRM a decis să nu participe la votare, ceea ce însă nu poate invalida norma procedurală de alegere a președintelui Parlamentului cu majoritatea întrunită de voturi din partea deputaților prezenți la ședința de constituire a organelor de lucru a Legislativului", au explicat experții.

Aceștia subliniază că cele 13 articole din Constituție contestate de PCRM nu au fost încălcate.

"Situația de conflict creată între grupurile politice din Legislativul Republicii Moldova atrage atenția asupra imperfecțiunii unor norme constituționale și legislative, care pot crea și alte tensiuni", atenționează experții juridici. Iată de ce, spun ei, se impune necesitatea unei reforme constituționale. Aceasta ar trebuie să ducă fie la întărirea mecanismelor specifice regimului parlamentar, în care șeful statului nu poate dizolva un parlament național, fie la alegerea directă a șefului statului, în cadrul unui scrutin prezidențial direct.

Liderii celor patru partide din Alianță pentru Integrare Europeană s-au întâlnit luni pentru noi discuții despre modul de organizare a viitoarei guvernări. "Am discutat, dar nu în măsura în care am putea să anunțăm numărul de ministere sau persoanele care ar putea ocupa o funcție sau alta în viitorul Guvern", a spus liderul Partidului Liberal-Democrat, Vlad Filat, candidatul coaliției pentru funcția de prim-ministru, citat de portalul Știrea Zilei.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, candidatul anunțat pentru funcția de șef al statului, a precizat că Alianța a continuat discuțiile privind structura Parlamentului "pentru ca noul Legislativ să devină funcțional cât mai repede posibil". 

Liderii AIE au reiterat invitația la dialog adresată Partidului Comuniștilor "pentru a rezolva multitudinea de probleme cu care se confruntă Republică Moldova".  Vlad Filat a anunțat că AIE, care are 53 de deputați, nu va căuta cele opt voturi care îi lipsesc pentru alegerea șefului statului (procedură pentru care este nevoie de minim 61 de voturi) și nu va încerca să influențeze în vreun fel deputații comuniști. Mai mult decât atât, Vlad Filat este sigur că PCRM va delega opt persoane pentru alegerea președintelui țării.

"Am ferma convingere că PCRM va delega aceste voturi, în caz contrar ei se vor face responsabili de evoluția evenimentelor și de criza din țara. Nu cred că deputații comuniști vor sta să aleagă între a rămâne o fracțiune cu 48 de mandate, ce-i drept în opoziție, pentru patru ani, și a reveni în Parlament, după eventuale alegeri anticipate, cu o fracțiune foarte restrânsă - nu este în interesul dânșilor. Dar, dincolo de interesele de partid, mai sunt și interesele Republicii Moldova și eu sunt sigur că ei vor da dovadă de responsabilitate", a spus liderul PLDM, Vlad Filat. 

Recent, deputatul PCRM Eduard Mușuc a declarat că "cea mai reușită variantă a unei coaliții de centru-stânga ar fi PCRM-PDM și, posibil, AMN". "Totuși, dacă AIE va continua cu acest comportament inflexibil, eu nu exclud că vom avea alegeri anticipate. Dacă va exista un dialog, nu exclud că PCRM ar putea oferi cele opt voturi, necesare pentru alegerea președintelui Republicii Moldova", a adăugat Eduard Mușuc.

Însă liderul PD, Marian Lupu, și președintele AMN, Serafim Urechian, au exclus orice posibilitate de a abandona AIE și a se alia cu comuniștii.
În cazul nealegerii, de două ori consecutiv, a șefului statului de către Parlament, noi alegeri parlamentare anticipate vor fi anunțate în Republica Moldova pentru începutul anului viitor.