Ascuns printre coline, înconjurat de ziduri groase, Castelul Bethlen își spune și acum povestea cui are timp să o asculte. La nici zece minute de la drumul dintre Sighișoara și Mureș, acesta se înalță falnic din istorie peste satul Criș, din județul Mureș. Localnicii știu cu toții de povestea fantomelor de la castel. Nu se sperie nimeni însă. Știu că sute de ani, castelul a vegheat asupra străbunilor lor.
Sus în deal, în comuna Daneș, e o legendă. Arată a ruină, dar este de fapt o tolbă plină cu povești. Castelul Bethlen domină Crișul, un sătuc mureșean aflat la zece kilometri de Sighișoara. Construit în 300 de ani, locuit vreo 700, castelul s-a împregnat de izul legendelor transilvănene.
"Este un castel construit în secolul XIV, când pe un promontoriu mai înalt al satului s-a ridicat o construcție din lemn cu rol de apărare împotriva tătarilor", a explicat profesoara de istorie, Maria Diaconu.
Numele familiei Bethlen se pierde în istorie. Se pare că numele provine chiar de la orașul Bethleem din Iudeea. "Un membru al familiei a participat la cruciade și a primit drept recompensă acest teritoriu. Acest castel de vânătoare se va transforma într-o locuință permanentă a familiei", a completat profesoara.
Familia Bethlen s-a impus rapid în istoria Transilvaniei. Feriți de marile conflicte ale vremii, era apropiată mai mult de viața culturală a vremii. "Începând cu secolul XVI, membrii familiei adaugă turnului o construcție pe latura de vest, așa numita galerie, cu logii în stil renascentist. Aici va fi adus un teasc de tipărit, vor fi tipărite o serie de cărți, constituindu-se una din cele mai mari biblioteci ale Europei din acea vreme. De altfel, doi membri ai familiei s-au remarcat ca istorici scriind istoria Transilvaniei", a mai spus Marian Diaconu.
Pe zidurile vechiului castel princiar e imprimat blazonul familiei Bethlen. "Blazonul familiei este șarpele cu mărul de aur în gură. Se zice că în momentul când au venit, aici era o mlaștină mare și că ar fi fost un monstru ca cel de la Lochness care înghițea oamenii și el ar fi aruncat un măr care i-a rămas în gură și el s-a înecat. A murit și de aici ar fi pornit blazonul familiei", a mai explicat profesoara de istorie. Istorii spun că în gura șarpelui de pe blazon s-ar afla bula papală, pusă acolo de membrii familiei, după ce au trecut de la religia catolică la cea reformată, după cum cereau stăpânii vremii.
"Deasupra capelei se află camera de judecată, o cameră sobră care are deasupra, pe frontispiciu, scris în limba latină: să fii imparțial atunci când judeci. Prin 1714, țăranii de acolo s-au răsculat când s-a dat acea lege a Mariei Tereza, Certa Punta. Legea stabilea trei zile de lucru pentru iobagul cu animale sau patru zile cu palma. După ce s-a mărit perioada de muncă, ajungând la 7 zile pe săptămână, țăranii s-au răsculat", potrivit Mariei Diaconu.
Ca orice castel din Evul Mediu și Bethlen are o legendă. Se spune că o contesă nu l-ar fi iubit pe soțul său. Din dragoste neîmplinită ar fi înnebunit și de atunci bântuie pe holurile castelului.
Castelul aparține acum unei nepoate a ultimului Bethlen care a locuit acolo. Începând cu perioada comunistă, castelul s-a ruinat încet-încet. A rămas doar o urmă a fostei locuințe princiare.
