Bush a luat în calcul folosirea armatei pentru combaterea terorismului pe teritoriul SUA

Citând înalţi oficiali din adminsitraţia Bush, cotidianul arată că mai mulţi consilieri ai lui Bush, printre care vicepreşedintele Dick Cheney, au susţinut în 2002 că preşedintele are dreptul să recurgă la armată pentru a aresta un grup de suspecţi de terorism la Buffalo, în nord-estul ţării.

Cinci americani de origine yemenită, suspectaţi de legături cu al-Qaida, au fost arestaţi de FBI la Lackawanna, în apropiere de Buffalo, în septembrie 2002. Un al şaselea suspect a fost arestat în paralel în Bahrein.

Decizia de a desfăşura trupe pe străzile oraşului pentru a face arestări ar fi fost un rar precedent în istoria americană, Constituţia SUA restricţionând folosirea armatei pentru operaţiuni pe teritoriul ţării, explică New York Times. Al patrulea amendament din Constituţie interzice orice percheziţie nejustificată efectuată de armată. Pe de altă parte, potrivit unui act normativ din 1878 numit Posse Comitatus, armata nu are dreptul să intervină în treburile guvernului civil şi ale justiţiei sau într-o procedură judiciară.

Potrivit New York Times, Dick Cheney şi alţi apropiaţi ai lui Bush ar fi invocat un memorandum redactat în 23 octombrie 2001 de Departamentul de Justiţie care stabilea că recurgerea la armată împotriva al-Qaida pe teritoriul american este legală, dacă foloseşte securităţii naţionale.

Bush a decis în cele din urmă să folosească FBI şi nu armata, ai cărei comandanţi nu fuseseră oricum consultaţi, adaugă Reuters. Printre cei care s-au opus ideii au fost consilierul pentru securitate naţională de la acea dată, Condoleezza Rice, directorul FBI Robert Mueller şi Michael Chertoff, care atunci lucra în Departamentul de Justiţie, iar ulterior a devenit secretar pentru securitate internă.

Suspecţii arestaţi la Lackawanna au pledat toţi vinovaţi de infracţiuni la legea terorismului.