Brebu Nou şi Gărâna, sate care atrag în fiecare an mii de iubitori de muzică la festivalul de jazz

Zona este superbă, cu pensiuni primitoare, iar celebrul festival de jazz care atrage în fiecare an mii de iubitori de muzică.

Drumul spre satele Brebu Nou şi Gărâna se face fie de la Reşiţa, fie de la Slatina-Timiş pe o rută care era asfaltată prin anii 80. Traseul durează aproximativ o oră cu maşina.

Nu se ajunge uşor în cele două sate, la 1000 de metri altitudine. Dar parcă plăcerea este şi mai mare când zona aceasta începe să ţi se dezvăluie. Pe la 1830, mai multe familii de pemi, adică sârbi de origine germană, s-au stabilit aici, iar cele două localităţi au început să se dezvolte. Pe atunci, satului Gărâna i se spunea Wolfsberg, adică Muntele Lupului.

În zonă există păduri seculare, virgine, ultimele din Europa şi nu sunt sate. Ideea era să nu le permită atacanţilor să cucerească o localitate unde să se alimenteze cu hrană şi cu apă, ci să fie un fel de zonă inospitalieră.

Mai târziu, au venit pe aceste locuri germanii. Comunismul i-a alungat însă. Înainte de 1989, au început să plece în masă, iar satele practic s-au golit. În prezent, mai sunt vreo zece familii care locuiesc aici permanent. În schimb, cei care au plecat şi-au transformat locuinţele în case de vacanţă. Vara mai ales, cele două sate prind viaţă.

Arhitectura este cea care dă locului un aer special. Toate casele sunt văruite în alb, iar ramele ferestrelor sunt vopsite în verde. Tradiţie de pe vremea pemilor.

Ce a scos însă satele din anonimat este celebrul festival de jazz. ''Tatăl'' festivalului este considerat Gheorghe Hrobadka. Trăieşte în Germania, este profesor de muzică şi se întoarce în România câteva săptămâni pe an, ca să pregătească festivalul.

Cele două localităţi sunt, aşadar, destinaţii perfecte atât pentru iubitorii muntelui, cât şi pentru cei pasionaţi de jazz. Cine vrea o vacanţă la Brebu Nou sau la Gărâna, are de unde alege. Multe din casele părăsite au fost transformate în pensiuni de lux.