A doua ședință de plen, în cadrul căreia Guvernul își asumă răspunderea pentru Codul penal, s-a desfășurat în prezența a 416 deputați și senatori, în deschiderea sa premierul subliniind nevoia unui pachet de legi unitar, în condițiile în care, la ora actuală, există 250 de legi extrapenale.
"Elaborarea și adoptarea unui nou Cod penal reprezintă un moment crucial în evoluția legislativă a oricărui stat. Decizia de a elabora un nou Cod penal nu este o simplă manifestare a voinței politice, ci reprezintă, în egală măsură, un corolar al evoluției economico-sociale, dar și al revoluției doctrinei și jurisprudenței din România. Această decizie de creare a unui nou instrument juridic în materie penală este fundamentată și de neajunsurile existente în actuala reglementare. Codul penal actual a fost adoptat prin legea 15 din 1968 și se află în vigoare din 1 ianuarie 1969. Deși începând cu anul 1990 a existat o perocupare constantă pentru înlăturare a unor reglementări incompatibile cu exigențele statului de drept, modificările operate nu au fost și nu puteau fi în măsură să determine o modificare structurală a reglementării penale române", a declarat Emil Boc, în fața plenului reunit.
Premierul a arătat că, în prezent, există 250 de legi speciale conținând dispoziții penale, care completează actualele reglementări existente în cod. "De aceea e nevoie de un nou Cod penal care să unească aceste reglementări", a subliniat primul-ministru în a doua ședință a Parlamentului dedicate asumării răspunderii Guvernului pe Codurile din justiție.
În prima ședință comună, Emil Boc a argumentat asumarea răspunderii Guvernului pe Codul civil. Emil Boc a spus că proiectele celor două Coduri - civil și penal - reprezintă un demers pe cât de ambițios și important, pe atât de util.
Premierul a explicat și de ce era nevoie de asumarea răspunderii pe cele două Coduri, prezentând trei argumente, primul fiind că este vorba de o reformă profundă a sistemului judiciar românesc, Codul civil datând din 1865, iar cel penal din 1968, urmat de alte 250 de legi speciale care consacră norme penale.
Al doilea argument prezentat de Emil Boc se referă la punerea în aplicare a principiului constituțional că nimeni nu e mai presus de lege și că prin aceasta se dorește "o justiție mai rapidă și cu costuri mai reduse pentru cetățean".
Cel de-al treilea argument este angajamentul pe care România și l-a luat în fața UE pentru elaborarea noilor Coduri. "E timpul să ne ținem de cuvânt", a spus premierul.
Potrivit Constituției, în termen de 3 zile de la prezentarea proiectelor de lege, o pătrime dintre parlamentari pot depune o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea este adoptată, guvernul este demis. Dacă moțiunea nu primește voturile necesare, proiectul de lege se consideră adoptat și devine obligatoriu pentru Guvern. PNL este singurul partid parlamentar care a amenințat cu depunerea unei moțiuni de cenzură.
