Președintele Traian Băsescu, care l-a primit marți pe noul ambasador al principatului de Monaco la București, Philippe Blanchi, i-a transmis acestuia că România este interesată de expertiza privind protejarea biodiversității și de cooperarea pentru protejarea ecosistemelor din Delta Dunării.
Philippe Blanchi i-a prezentat președintelui Traian Băsescu marți, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni, scrisorile prin care prințul Albert al II-lea al Principatului Monaco îl acreditează în România în calitate de ambasador. Blanchi este primul ambasador acreditat de Monaco în România, dar acesta va avea reședința la Roma.
Traian Băsescu a subliniat în cadrul convorbirilor, potrivit unui comunicat al Președinției, "aprecierea față de expertiza recunoscută a Principatului în domenii precum protejarea biodiversității și cercetarea științifică a mediului marin, relevând că pentru România ar fi importantă dezvoltarea cooperării bilaterale în sensul conservării ecosistemului rezervației naturale din Delta Dunării".
Ambasadorul Philippe Blanchi i-a transmis lui Băsescu faptul că Prințului Albert al II-lea a apreciat dialogul politic desfășurat cu prilejul vizitei sale în România, pe care l-a considerat o deschidere importantă în valorificarea dorinței Principatului de intensificare a raporturilor bilaterale pe dimensiunile evocate de președintele român.
Băsescu l-a asigurat pe noul ambasador că va avea tot sprijinul din partea autorităților române în ceea ce privește desfășurarea mandatului său, Principatul Monaco "fiind un partener și un prieten în Europa".
Președinția mai accentuează faptul că discuțiile dintre Băsescu și Blanchi au pus în evidență voința comună a celor două state de dezvoltare a raporturilor bilaterale și, în particular, de punere în aplicare a înțelegerilor stabilite cu prilejul vizitei oficiale pe care Prințul Albert II a efectuat-o în România în aprilie 2009.
România a atras atenția în repetate rânduri asupra faptului că proiectul Ucrainei de dragare a unui canal de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră - denumit Canalul Bîstroe - poate avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor din Delta Dunării și asupra biodiversității, existând multe specii de floră și faună care sunt protejate. Preocupările României au fost susținute de organizațiile internaționale de mediu și de ONG-uri, Ucraina fiind avertizată inclusiv de Convenția de la Espoo.
Statele-părți ale Convenției Espoo, care s-au reunit anul trecut la București, au cerut Ucrainei să oprească lucrările la canal, să reia dialogul cu autoritățile române și să parcurgă etapele procedurale necesare prevăzute de Convenția de la Espoo.
Pe de altă parte, Ucraina pare să continue lucrările la canal. Guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse de România, construcția canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcționează și chiar aduce venituri Ucrainei și în special regiunii Odesa.
