Băsescu: Soluția pentru România este un regim semiprezidențial și Parlament unicameral. Sunteți de acord cu schimbarea Constituției?

Președintele Traian Băsescu a prezentat un decalog al opțiunilor personale extrase din raportul realizat de Comisia prezidențială de analiză a regimului politic și constituțional din România.

Președintele a apreciat că revizuirea Constituției este un lucru important în acest moment și a spus că și-ar fi dorit ca acest lucru să se întâmple mai repede. "Constituția noastră a produs disfuncționalități în bunul mers al instituțiilor statului. De această analiză nu are nevoie, dar președintele României, ci întreaga țară", a spus președintele care a explicat de ce a ales specialiști tineri pentru întocmirea acestui raport.

"Am recus la specialiști în drept constituțional din tânara generație,  nu pentru că nu aș aprecia vechii specialiști. Ci sunt de părere că ar trebui să le dăm ocazia  tinerilor specialiști să se pronunțe, cei care nu au participat la elaborarea Constituției din 1990. Pe de altă parte, raportul conține o serie de soluții organizate în 23 de capitole pentru  tot atâtea probleme. O privire unilatareală și dogmatică ar fi fost o problemă. Oamenii politici, partidele, cetățenii au de acum de unde alege. Sunt conștient că un om politic responsabil trebuie să aleagă. Sunt conștient că nu este nimic mai bun pentru libertatea unui cetățean decât o bună constituție".

Traian Băsescu a prezentat și "soluțiile personale" pentru modificarea Constituției. "Am ales pornind de la o viziune despre ceea ce trebuie să fie România în anii următori", așa și-a justificat Băsescu opțiunilor personale, insistând asupra faptului că raportul este suficient de consistent pentru a permite cetățenilor și partidelor politice să aibă alte opțiuni.

• Cea mai bună soluție pentru România este cea a unui regim semiprezidențial. Nu cred că românii ar accepta să abandoneze dreptul de a-și alege direct președintele. E nevoie de o clarificare a ceea ce înseamnă regim semiprezidențial și anume de corelarea legitimătății de care dispune președintele cu pârghiile instituționale de care se poate folosi pentru a-și realiza mandatul încredințat de popor. Dacă vom continua să alegem un președinte care nu poate acționa, vom nesocoti națiunea și vom diminua democrația.

• Consider că mecanismul dizolvării Parlamentului trebuie pus în acord cu regimul. Dizolvarea legislativului este pretutindeni un recurs la rezolvarea crizelor politice. Știu că există interpretarea conform căreia un asemenea drept conferit președintelui i-ar da puteri prea mari. Cred că această obiecție nu o fac decât cei care nu înțeleg rostul dizolvării. Este nevoie de alegeri atunci când negocierea politică nu dă roade. Acesta este rostul mecanismului de dizolvare. Ceea ce sporește  este nu autoritatea președintelui, ci capacitatea instituțiilor de a acționa în chip responsabil în momente de criză politică.

• Avem un sistem bicameral în care cele două camere sunt foarte asemănătoare din punctul de vedere al reprezentării. Ele sunt alese în același mod și în același timp, doar norma de reprezentare este diferită.  În viziunea mea, putem opta pentru un sistem unicameral, prin eliminarea unei camare. Motivul este că avem deja o cameră, anume Parlamentul European. Consider că existența Parlamentului European este o garanție suficientă atât pentru reprezentarea intereselor generale ale românilor, cât și pentru împiedicarea abuzurilor.

• Imunitatea aleșilor ar trebui regândită. Maximizarea protecției politice deja existentă pentru opiniile și convingerile politice, pentru deciziile aleșilor națiunii, trebuie însoțită cu eliminarea protecției pentru fapte penale. Egalitatea și democrația impun aceste modificări.

• Parlamentului i se poate reda credibilitatea.  Un mod absolut indispensabil  este restaurarea autorității legislative prin limitarea severă a adoptării ordonanțelor de urgență a Guvernului.  Dacă te uiți la cele adoptate în ultimul deceniu, ai avea impresia că România a fost mereu într-o comă profundă, asta într-o perioadă de creștere economică. Parlamentul trebuie așezat  în poziția sa de unică instanță de legiferare, care să se facă în interes general.

• Consider că este necesar să renunțăm la sistemul administrativ creat în urmă cu 40 de ani. Un sistem căruia i s-a adăugat ficțiunea unor regiuni de dezvoltare care există doar pe hârtie. România nu mai este un stat  polițienesc și nu are nevoie de atâtea unități administrative care înseamnă tot atâta birocrație. Este nevoie de o împărțire administrativă suplă, astfel încât să avem 9-12 județe, așa cum sunt definite acum în Constituție. Nu numele județ sau regiune este decisiv, ci rațiunea de a fi a acestei unități administrative iar această rațiune este dezvoltarea echilibrată a teritoriului.

• Consider că este necesară recredibilizarea Curții Constituționale, ca garant al supremației Constituței. Din cauza actualei arhitecturi constituționale, Curtea a fost împinsă să joace un rol de arbitru al vieții politice.  A trebuit să decidă tot ce a blocat Constituția, nu e firesc să fie așa. Curtea Constituțională are misiunea de a garanta supremația Constituției. Ea nu e menită să fie moderatorul conflictelor sau orgoliilor partidelor.

• Introducerea referendumului obligatoriu, adică Parlamentul să fie obligat să adopate o lege în domeniul care a făcut obiectul referendumului. Nu este admisibil ca în urma organizării unui referendul chiar dacă populația dorește adoptarea unei legi, Parlamentul să poată ignora voința cetățenilor.

• Rolul și structura CSM. Consider că o regândire a dispozițiilor constituționale referitoare la această instituție  este necesară.

• Avem nevoie de definirea clară a tuturor drepturilor cetățenilor.  Consider că problema înscrierii acestor drepturi în Constituție nu este un motiv de propagandă, ci o oportunitate.

"Vreau să reafirm că nevoia de a revizui Constituția nu trebuie grăbită, dar nici amânată sine die. Dacă Guvernul îmi cere acest lucru, voi acționa", a  concluzionat președintele.