Băsescu: În timpul acestei visări care mă ducea în braţele morţii, mi s-a părut că în foc îmi văd soţia cu fetiţele de mână

“Se spune că atunci când simţi că se apropie ceasul să mori, ţi se derulează copilăria prin faţa ochilor. Asta mi s-a întâmplat mie. Mi-am văzut copilăria. Mi s-au derulat prin faţa ochilor imagini pe care niciodată nu le-aş fi ţinut minte. Imagini de când aveam doi ani, de când aveam un an şi jumătate... Parcă le aveam pe retină. S-a întâmplat când a luat foc petrolierul “Argeş” la Rouen, în Franţa (n.r.-a fost un incendiu devastator, care a cuprins 38 de nave ancorate în port, în 1981, urmat de o poluare uriaşă pe Sena). Eram comandant şi nava a fost cuprinsă de flăcări. Foc, înăbuşeală, fum. Atunci am început să-mi văd filmul copilăriei. La un moment dat, în timpul acestei visări care mă ducea în braţele morţii, mi s-a părut că în foc îmi văd soţia cu fetiţele de mână. A fost incredibil. O imagine pe care nu o voi uita niciodată. M-am repezit în foc. Voiam să ajung la fetele mele. Se întâmpla în 1981, iar pe vremea aceea se purtau cămăşi de nailon, dacă vă aduceţi aminte. Cămaşa a fost salvarea mea, pentru că s-a topit instant. Şi când am simţit că mi-a intrat plasticul în piele m-am trezit brusc din mersul acela halucinant prin foc. Ca într-un film”, povesteşte Băsescu în interviul dat ziarului “Libertatea”.

Candidatul PD-L explică şi care este locul în care nu s-ar mai întoarce niciodată: portul Al-Bakr. “Eram comandant pe “Crişana” şi terminalul în care mă aflam cu nava a fost bombardat. În asemenea situaţii, la bord nu se agită nimeni. Marinarii au stăpânirea de sine necesară să reacţioneze cu mult calm în situaţii-limită. Însă tensiune exista pentru că nu ştii când cade bomba pe nava ta. Şi cădeau bombele peste tot, de jur împrejurul navei mele”.

Băsescu recunoaşte că, la fotbal, ţine cu Steaua, şi că se distrează să scape de escorta SPP-iştilor.