Autoritățile locale vor trebui să realizeze până în 2015 sisteme de colectare selectivă a hârtiei, plasticului, metalului și sticlei, acest sistem fiind cel mai potrivit pentru România, arată datele prezentate de experți în cadrul unui seminar despre gestionarea optimă a deșeurilor.
"Colectarea selectivă este sistemul optim și fezabil la această oră pentru România", a declarat Cristian Sima, cercetător principal la Academia Română. Acesta a arătat într-un studiu că, potrivit noii Directive cadru a deșeurilor, până în 2015, toate autoritățile locale trebuie să realizeze asemenea sisteme de colectare separată a deșeurilor.
În prezent, în România, colectarea selectivă se realizează numai prin aport voluntar - în care fiecare cetățean face selectarea și depune deșeurile sortate la punctele amenajate special - și prin sistemul "din ușă în ușă" - prin care în anumite zile stabilite, fiecare persoană depune deșeuri de un anume fel în fața casei, operatorii de salubritate urmând să le ridice.
Studiul realizat în august de experți ai Academiei Române a evidențiat că ar fi nevoie de dezvoltarea pe întreg teritoriul țării, inclusiv în mediul rural, a unui mecanism performant de colectare selectivă, reciclare și valorificare a deșeurilor.
În schimb, în Germania, alături de colectarea selectivă se practică și sistemul depozit, prin care ambalajele sunt răscumpărate de la consumatori, deși costurile într-o infrastructură de acest fel sunt foarte mari.
"Numai pentru implementare costurile s-au ridicat la circa 1,5 miliarde euro", a precizat consultantul privat german Bernd-Ulrich Sieberger, care a adăugat că a fost nevoie, de asemenea, de adaptarea legislației, de monitorizarea sistemului pentru a preveni fraudele financiare și de stabilirea de parteneriate între părțile implicate (producători și retaileri).
Costurile foarte mari pentru acest tip de colectare a deșeurilor au fost evidențiate și de directorul general al EcoRom Ambalaje, Sorin Popescu, el explicând că acestea se pot răsfrânge inclusiv asupra consumatorilor, în timp ce procentul de colectare suplimentară ar putea fi, așa cum s-a dovedit în Germania, destul de redus, de 2-3%.
România a negociat cu Uniunea Europeană o perioadă de tranziție de până în 2013 pentru ajungerea la nivelul de reciclare de minimum 55% din deșeurile generate. În 2009, România trebuie să recicleze 38% din deșeurile generate.
UE a stabilit ca țintă pentru 2020 reciclarea a 50% din deșeurile menajere de la populație, precum și 70% dintre deșeurile generate de construcții și demolări, a evidențiat directorul general al Pro Europe, Joachim Quoden, organizație ce reunește 31 de țări europene și Canada.
