Arhiepiscopia Romano-Catolică de București solicită, într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației, ca religia să figureze ca materie în cadrul examenului național de bacalaureat.
"Disciplina religie trebuie să facă parte din trunchiul comun, la nivel primar, gimnazial, liceal și postliceal", este propunerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice legată de includerea religiei în programa obligatorie.
Printre propunerile Bisericii Romano-Catolice se mai numără finanțarea unităților de învățământ confesional, care trebuie să se facă din fonduri bugetare. În aceeași scrisoare este menționată necesitatea ca tuturor copiiilor aparținând cultelor minoritare, indiferent de numărul lor, să li se asigure dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. "La cerere, în situația în care conducerea școlii nu poate asigura profesori de religie aparținând cultului din care fac parte elevii, aceștia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparțin", precizează Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București
În aceeași scrisoare, reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București exprimă îngrijorarea față de faptul că, până în prezent, reprezentanții cultelor religioase recunoscute oficial de stat nu au fost invitați la dezbaterile referitoare la proiectele legilor Educației.
Pe 19 august, într-o scrisoare deschisă adresată de Patriarhul Daniel președintelui României, Patriarhia Română și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea față de posibilitatea eliminării religiei ca disciplină a trunchiului comun din programa pentru învățământul liceal, argumentând că accesul la educația religioasă este prevăzut în Constituție, care garantează învățământul religios în sistemul de stat.
În art. 32. alin. (7) al textului constituțional se arată că „Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege". De asemenea, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor prevede în art. 32 alin. (1) prevede că: „În învățământul de stat și particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute", se arată într-o scrisoare deschisă adresată de Patriarhul Daniel președintelui României.
Specialistul în drept constituțional Radu Carp a precizat că noile prevederi ale proiectului de învățământ sunt la limita interpretării oneste a textului fundamental și a legii organice 84/1995, care prevede că învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.
Conform lui Radu Carp, religia are acum, potrivit legii, un statut peste cel al unei materii opționale, dar sub cel al unei materii obligatorii, ceea ce înseamnă că elevul, prin tutorii lui legali, poate alege frecventarea orelor de religie, dar că ministerul Educației trebuie să asigure accesul la acestea din urmă, prin includerea educației religioase în programa școlară. Peste tot în Europa, spune Radu Carp, religia este parte a trunchiului comun în învățământul preuniversitar, excepție făcând doar Franța, unde accesul la religie este garantat în afara programei școlare, în zilele de sâmbătă.
"Sub nicio formă religia nu se scoate din învățământul preuniversitar, ea rămâne în trunchiul comun", a declarat, tot pe 19 august, ministrul Educației, Ecaterina Andronescu.
Potrivit reprezentanților BOR, în februarie 2008, la Palatul Patriarhiei din București, conducătorii și reprezentanții cultelor religioase recunoscute în România și-au exprimat poziția comună cu privire la menținerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învățământului liceal, ca parte a trunchiului comun, se mai arată în scrisoare Patriarhului Daniel.
