Crin Antonescu a scos un scor în raport cu puterea partidului, dar insuficient pentru a-l duce în finală. Oprescu s-a prăbușit cel mai puternic, Kelemen a obținut cel mai slab scor din istoria UDMR, iar Becali s-a întors în trecut cu cinci ani. În marja de eroare.
Sorin Oprescu poate fi considerat marele înfrânt al alegerilor prezidențiale de duminică. Primarul general al Capitalei a obținut un scor șocant de mic 3, 6% în raport cu așteptările și cu previziunile sondajelor de la începutul de campanie. Atunci când Doctorul visa la turul doi. Ce-i drept, Oprescu scăzuse constant în sondaje în ultimele săptămâni. Lipsit parcă de vlagă, independentul nu a reușit să dea impresia că poate: nu a părut deloc convingător în atacurile oricum timide la adresa lui Geoană sau Băsescu, a făcut non-combat cu Antonescu. Nimic care să-l diferențieze, care să-l scoată în față. Fără suportul unui partid în spate, ajutat doar de câțiva transfugi din PSD – Alin Teodorescu, Anca Alexandrescu, Octav Cozmâncă - Sorin Oprescu se întoarce la Primăria Bucureștiului acolo unde i-au rămas destul de multe de făcut. Printre care o himerică autostradă suspendată.
Liberalul Crin Antonescu e și el unul din înfrânții importanți. Unul așteptat însă și asta pentru că prezidențiabilul PNL nu a reușit de-a lungul timpului să îi ia fața lui Geoană decât în propriile sondaje. PNL nu e categoric PSD, iar prin această perspectivă, Antonescu a obținut un scor foarte bun. Unul cu cel puțin trei puncte mai mare decât cel din sondaje al partidului. A punctat bine în ultimele săptămâni, creându-și astfel premisele ca la congresul PNL de la începutul anului viitor să fie reales președinte. Pentru ca asta să se întâmple va trebui să negocieze atent votul pentru turul doi: rămânerea în opoziție nefiind chiar o variantă pe plac în ochii unora dintre colegii săi de partid.
Kelemen Hunor este candidatul cu cel mic rezultat din istoria participărilor UDMR în cursa prezidențială. Cu doar 3,6% conform exit-poll-urilor, Kelemen se clasează aproape la jumătatea scorului obținut de Frunda Gyorgy în 1996 și 2000 – 6,01%, respectiv 6,22% și destul de departe de reușita președintelui Marko Bela din 2004 – 5,10%. De altfel, potrivit datelor date publicității de Biroul Electoral Central, județele Harghita și Covasna s-au aflat printre cele cu cea mai scăzută prezență la vot, or, tocmai de aici proveneau, firește, majoritatea voturilor udemeristului. O posibilă explicație ar fi lipsa de vizibilitate a candidatului maghiar, dar și faptul că în ultimii ani, Uniunea s-a confruntat cu tot mai multe contestări în interiorul comunității.
Și patronul Stelei, Gigi Becali, a luat puțin. Pentru el au trecut cinci ani și din punct de vedere al prezidențialelor, timpul s-a întors înapoi. 1,77% este scorul său din 2004, 1, 6% cel din exit-poll-uri acum. Practic, susținător declarat al lui Geoană în turul doi, latifundiarul nu prea va avea ce să ofere. E adevărat, Becali nu s-a omorât să-și facă campanie, părând mulțumit cu scaunul de europarlamentar obținut în vară. Nici bugetul nu i-a mai permis, criza lovindu-l din plin. Porțile mari ale Palatului din Aleea Alexandru erau ferecate duminică seară, iar covorul roșu nu mai fusese întins pe trepte. La PNG lumina era stinsă. Și la propriu, și la figurat.
Restul de candidați, aici incluzându-l și pe Corneliu Vadim Tudor cu cele patru procente ale sale, s-au clasat în marjele anticipate. Pentru cinci dintre ei - Remus Cernea, Ovidiu Iane, Eduard Manole, Constantin Rotaru și Ninel Potîrcă - aceasta a fost marja de eroare.
