Forma finală a Legii educației naționale aduce modificări importante atât în structura examenelor, cât și în organizarea instituțiilor de învățământ. Școlile vor fi conduse de un consiliu de administrație din care vor face parte profesori, elevi și autorități locale, consiliu care va decide și o parte din materiile studiate de elevi.
Consiliul de administrație va alege directorul școlii, care va trebui să fie apolitic. "Directorul școlii nu va putea să facă parte dintr-un partid politic pe durata mandatului, astfel încât actualii directori care sunt membri de partid au termen 45 de zile pentru a opta între funcția de director și cea de membru de partid", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
În plus, ''persoanele care ocupă o funcție de demnitate publică nu pot exercita nici una dintre funcțiile de conducere din cadrul universității și trebuie să aleagă între cele două funcții", anunțat purtătorul de cuvânt al primului ministru.
O altă modificare se referă la materiile școlare, ele vor acoperi doar 75% din programa de învățământ. Restul de 25% va fi stabilit tot de consiliul de administrație, în funcție de nevoile elevilor. Guvernul a decis ca statul să finanțeze grădinițele și învățământul obligatoriu pentru clasele I - X, inclusiv pentru instituțiile de învățământ particulare acreditate.
Și elevii au parte de schimbări în noua lege. Numărul evaluărilor la care sunt supuși elevii în cei 13 ani de școală preuniversitară a crescut semnificativ în noua lege a educației, astfel ei vor fi examinați "predictiv" anual, încă de la grădiniță și vor susține evaluări "sumative" la fiecare doi ani, începând cu clasa a II-a.
Apoi, cum intră în clasa I, elevii sunt supuși primelor evaluări "predictive", ale căror rezultate nu se trec în catalog. "Pe baza rezultatelor evaluării predictive, se stabilește nivelul inițial al cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referință pentru anul școlar și disciplina/modulul de pregătire respectiv", protrivit textului legii. Acest tip de evaluare se va face, apoi, la începutul fiecărui an de studii preuniversitare.
Apoi, pe parcursul anului elevii sunt evaluați "formativ". Nici aceste rezultate nu se trec în catalog, însă "au funcție de constatare a progresului pe parcurs al elevilor și de sprijinire continuă a acestora prin corectarea greșelilor și individualizarea activității educaționale, conform nevoilor și potențialului elevilor, în raport cu standardele curriculare" și "asigură reglarea și auto-reglarea procesului de predare-învățare". În lege nu se explică însă care sunt criteriile după care se fac aceste evaluări.
La sfârșitul clasei a VIII-a elevii vor putea intra la liceu prin două metode, pe baza notelor luate în cei opt ani de școală sau pe baza acestor rezultate și a unei testări în care probele și metodologia de concurs vor fi stabilite de fiecare liceu. Fiecare liceu va alege una din cele două variante pentru admiterea elevilor.
La sfârșitul clasei a XII-a elevii vor fi obligați să mai dea un examen, indiferent de profil, la informatică. Cât privește bacalaureatul, probele orale la limba română și o limbă străină se vor da încă din timpul anului școlar. La sfârșitul clasei a XII-a vor fi trei examene: limba română, probă susținută de toți elevii, matematică cei de la profilul real, istorie cei de la uman, iar a treia probă va fi la alegere.
Și absențele vor fi taxate mai sever: părinții ai căror elevi vor fi prinși chiulind vor fi amendați cu 500 până la 1.000 de lei.
O mențiune subliniată în lege este că profesorii sunt obligați prin lege să anunțe și să justifice elevilor notele obținute, în timpul aceleași ore, în cazul evaluărilor orale, și în termen de cel mult două săptămâni de la data evaluării, în cazul altor modalități de evaluare.
