Alexandru Calmâcu: "Virtutea" universitară și realitatea decadentă

Metoda de a câștiga, prin constrângere, sume frumoase de bani nu este o noutate în lumea universitară. Toată lumea știe, vorbește, se strofoacă, se bate cu pumnii în piept, urlă, cât e-n soare și în stele, că niciodată corupția nu va fi stârpită, înroșesc de mama focului telefoanele de pe la ziare și televiziuni ca să-și spună oful și totul continuă să rămână ca la început. Asistăm la un fenomen de masă atunci când, înainte de fiecare sesiune de examene, studenții, mai tineri sau mai în vârstă, conștienți că trebuie să facă hatârul profesorului ca să primească din partea lui o notă  de trecere, se aruncă să-i cumpere cărțile și cursurile tipărite, pe care și așa nu le vor citi vreodată, sau chiar acceptă o pregătire particulară. Studentul nu se duce la meditație chitit să mai învețe, ci doar dacă “ofertantul” îi șoptește că va primi modelele de subiecte de la examen și chiar îi indică ce va pica. Un comentariu pe această temă este caduc, deoarece fenomenul este arhicunoscut.

Citește mai mult în Gardianul