A. Marin: Exproprierea trebuie să fie ultima soluţie pentru o lucrare

"Până la apariţia legii 198 exproprierile se făceau pe legea comună, legea 33. Procedura legii 33 s-a dovedit a fi mult prea greoaie şi ducea la întârzieri nejustificate ale procesului de realizare a infrastructurii", a declarat Matei Popa.

Accelerarea procesului de expropriere nu este întotdeauna un lucru bun, crede avocatul Alexandru Marin. El spune că, dintre toate ţările Uniunii Europene, România are cea mai permisivă legislaţie în domeniul exproprierilor.

"Acest proces, aşa grăbit cum este, a dat naştere la abuzuri. Acum putem vedea cazuri în zona Clujului, pe autostrada Transilvania, unde s-au făcut “exproprieri” pentru a se extrage materiale de lucru, pietriş şi nisip, în afara traseului autostrăzii. Exproprierea nu e o modalitate de a facilita investiţia. Ea trebuie să fie doar o excepţie de la regulă, doar atunci când o altă soluţie nu se poate găsi pentru realizarea interesului public", a spus Alexandru Marin.

Avocaţii spun că un motiv de litigii şi întârzieri în domeniul exproprierilor îl constituie valabilitatea titlurilor de proprietate eliberate pentru terenurile necesare lucrărilor de infrastructură.

Matei Popa susţine că şi în acest caz, legea 198 îşi dovedeşte utilitatea, permiţând continuarea proiectelor publice chiar şi în caz de litigiu.

"Legea 198 spune că în situaţii de litigiu banii se consemnează şi vor fi ridicaţi de persoana care dovedeşte dreptul de proprietate cu o sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă. In măsura în care banii există transferul dreptului de proprietate se produce, terenul intră în administrarea statului român şi este pus la dispoziţia constructorului", a spus Popa.

În privinţa relaţiei expropriaţilor cu statul, avocaţii spun că, atunci când evaluările au fost corecte, nivelul contestaţiilor s-a menţinut la 5% din totalul dosarelor de expropriere ceea ce, spun ei, reprezintă un procent rezonabil.