A început votul în străinătate. Primul alegător: o profesoară de chimie din Noua Zeelandă

La secția de votare din Auckland, în Noua Zeelandă – prima secție de vot deschisă în afara țării și unde deja s-au și închis urnele - au votat aproximativ 170 de români, potrivit estimărilor președintelui secției de votare. Primul cetățean român a votat la Auckland, în Noua Zeelandă, la secția de vot nr. 289, la ora 20.10, ora României (ora 7.10, ora locală). Este vorba despre Adina Giurgiu, în vârstă de 40 de ani, profesoară de chimie și președinte al Asociației românilor din Auckland "Doina". Pentru secția de vot de la Auckland MAE a trimis 1.000 de buletine de vot. Până la acest scrutin, românii de acolo votau la Wellington, capitala țării, dar MAE a decis să mute pentru prezidențiale și referendum secția de votare la Auckland.

La ora 12.00 au fost închise alte trei secții de votare din Australia - Canberra, Sydney și Melbourne.

Sectiile de votare cu nr.144 (Canberra), nr. 145 (Sydney) si nr. 147  Melbourne) din Australia s-au închis astazi ora 12.00, ora României. În total, pe baza estimărilor președinților secțiilor de votare în Australia au votat aproximativ 400 de cetățeni români.

Potrivit legislației, votarea începe și în străinătate la ora 7.00, ora locală, și se desfășoară până la ora 21.00, ora locală, când secția de votare se închide, interval în care au loc două procese electorale - prezidențialele și referendumul.

Secțiile de votare din Italia și Spania, țările unde se află cea mai importantă comunitate de români din diaspora, s-au deschis la ora 8.00, ora României, odată cu urnele din majoritatea statelor UE, dar și din Balcani și câteva țări africane.

La urnele din Spania și Italia, până la ora 16.00, ora României, votaseră în jur de 21.200 de români, a informat Ministerul de Externe. Astfel, la secțiile din Italia au votat 12.000 de români, în Spania au mers la urne 9.200, în Franța 1.900, în Belgia 1.600, în Austria 850, iar în Ungaria 400. Până la ora 17.00, și în Republica Moldova votaseră 5.000 de români.

Majoritatea statelor UE - în afară de țările baltice și Finlanda (care sunt pe același fus orar cu România), Portugalia, Irlanda și Marea Britanie (care au un decalaj de două ore) - și-au deschis urnele de vot cu o oră după ce scrutinul a început în România.

Cei 115 jandarmi români aflați în Kosovo pentru misiuni de menținerea păcii vor vota, în două schimburi, într-o bază militară a KFOR aflată în localitatea Peja, a declarat, pentru NewsIn, oficiali ai Ministerului Administrație și Internelor (MAI). Potrivit oficialilor, procesul electoral nu va stânjeni misiunile, întrucât militarii vor vota în două schimburi, înlocuindu-se unii pe alții în misiuni.

Statisticile de la ultimele scrutine arată o prezență destul de scăzută la vot a românilor din străinătate al căror număr este estimat, potrivit anumitor surse, la circa trei milioane de persoane. La alegerile generale din 2004 s-au prezentat la urne aproape 39.000 de români de pe tot globul. Pentru referendumul vizând demiterea președintelui, din mai 2007, au votat peste 75.000 de români din străinătate, iar pentru  europarlamentarele din 2007 au votat numai 21.000 de români. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 au votat 24.000 de români de peste hotare, iar pentru scrutinul din iunie 2009 pentru alegerea europarlamentarilor au votat puțin peste 14.000 de cetățeni din diasporă.

Votul în străinătate se va desfășura, în total, pe durata a 35 de ore. Raportat la fusul orar din România, procesul electoral din străinătate, care a început sămbătă seară, se va încheia luni, 23 noiembrie, pe coasta de vest a SUA, secțiile de vot de la Los Angeles, Seattle, San Francisco, Las Vegas și Portland fiind ultimele care se vor închide - la ora 7.00, ora României.

Pentru actualele alegeri Ministerul de Externe a decis organizarea a 294 de secții de vot în străinătate. Dintre acestea, 55 se află în Italia, 38 în Spania, 13 în R. Moldova, nouă în Franța, trei în Ungaria, cinci în Germania, trei în Rusia, patru în Canada și 28 în SUA.

Până în prezent, Centrala MAE a încheiat procesul de verificare a celor 294 de secții organizate pentru românii din străinătate. Toate sunt pregătite pentru derularea în bune condiții a procesului electoral. Votul decurge în condiții normale. Nu s-au înregistrat situații deosebite, informează MAE.

Ministerul de Externe a trimis 600.000 buletine de vot pentru secțiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidențiale și câte 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului național (un buletin pentru fiecare întrebare), în total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidențiale și referendum. Cele mai multe buletine de vot au fost trimise în Italia, anume 167.600, urmând Spania cu 155.200, Republica Moldova cu 52.000 și SUA cu 44.076.

La prezidențiale și referendum pot vota și turiștii, iar actele de identitate pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, valabile în ziua votării.
Alegătorul care se prezintă la vot nu semnează pe un singur tabel electoral ci va semna în două tabele: unul pentru alegerea președintelui - urmând a primi buletinul de vot pentru alegerea președintelui și într-un tabel electoral pentru referendum - și va primi cele două buletine pentru referendum. De asemenea, alegătorii vor completa două declarații pe proprie răspundere că nu au votat nicăieri - una pentru referendum, una pentru alegerea președintelui, în funcție de opțiunea de vot.

De aceea, Ministerul de Externe a atras atenția că este posibil ca în unele cazuri durata efectivă a procesului de exercitare a dreptului de vot să fie mai mare, având în vedere că au loc două procese electorale în același timp și a recomandat ca alegătorii să se prezinte din timp la secția de votare pentru a evita aglomerația.

Potrivit datelor existente, structura preferințelor electorale din străinătate este diferită de cea la nivel național, unde partidele politice nu sunt atât de clar distanțate și unde nici nu există un lider absolut. Astfel, la alegerile europarlamentare cei mai mulți români din străinătate au preferat PD-L, cu 37,13% dintre voturi, urmat, la distanță, de PNL, cu 15,68%, de PSD+PC cu 14,87% și de Elena Băsescu cu 11%.
Aceeași situație a fost înregistrată și la scrutinul legislativ din noiembrie 2008, când PD-L a obținut, în străinătate, 46,46% de voturi. A fost urmat de PNL cu 23,51% și de alianța PSD-PC cu 13,23%. PRM a primit 7,49% dintre voturi, UDMR 5,11% și PNG 3,05%.